Alexandru Hazem Kansou, recent desemnat președinte interimar al organizației PSD Sector 4, continuă saga ascensiunii sale politice, dar și a conexiunilor sale complexe cu lumea administrativă și financiară din București și Ilfov. Validarea sa de către Consiliul Politic Național al PSD reprezintă un nou capitol în cariera celui care a trecut în ultimii ani de la sferele de influență ale unor politicieni precum Gabriela Firea și Daniel Băluță la relații mai strânse cu baroni locali precum Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov.
Trecutul și legăturile politice ale lui Kansou sunt marcate de traseism, cumul de funcții și o rețea de conexiuni în județul Ilfov. În 2021 și 2022, el a deținut poziția de consilier al lui Hubert Thuma în cadrul administrației din Ilfov, un lider cunoscut pentru viziuni anti-reformiste și pentru up Scan perspective de colaborare tacită cu social-democrații. Această poziție l-a plasat în inima unei rețele de interese locale, care pare să îi asigure un flux constant de resurse financiare și influență.
Imediat după validare, Kansou a emis un discurs de mobilizare politică, promițând “profesionalizarea” organizației și o mai mare deschidere către societatea civilă. În comunicatul oficial, el a subliniat că “o implicare activă o vor avea consilierii locali și generali în rezolvarea problemelor pentru care au fost aleși”. Cu toate acestea, declarațiile de avere arată o situație financiară ce contrazice discursul de reformă, prezentându-l ca un bugetar de lux, indirecționat de resurse ale administrației locale și companii de stat controlate de partid.
În declarațiile sale financiare depuse recent, Kansou apare cu venituri anuale de aproape 65.000 de euro, provenite exclusiv din indemnizații publice și diverse poziții în consilii de administrație sau firme de stat. Sumele sunt colectate din colaborări cu entități precum Societatea Națională de Radiocomunicații și Societatea de Transport Voluntari, firma controlată de primarul Florentin Pandele, fiind un exemplu clar al fluxurilor financiare între administrația locală, județeană și rețelele de interese afiliate PSD.
Această rețea de influență nu se limitează doar la diplomație politică. Cariera lui Kansou a fost marcată de o trădare politică majoră: în 2020, el a votat în favoarea bugetului Capitalei, încălcând decizia partidului liberal, din care era atunci membru. Ca urmare, a fost excluse din PNL, dar a fost rapid integrat în rândurile PSD, unde cariera sa a înflorit, culminând cu numirea în poziția de director al Societății de Transport Public București (STB). În perioada următoare, salariile și resursele sale financiare au crescut exponențial, ajungând la venituri aproape duble în doar câțiva ani.
Legăturile sale cu județul Ilfov s-au consolidat și mai mult, mai ales după ce a devenit consilier județean și director al Publivol SA, firma de publicitate și panotaj a Primăriei Voluntari, controlată de Florentin Pandele. Aceasta îi oferă acces la o rețea de media și publicitate, gestionând chiar și televiziunea Metropola TV. Pe lângă aceste poziții, Kansou a fost implicat în structuri de conducere ale companiilor de stat, printre care Romaero sau Biroul de Turism pentru Tineret S.A., toate numiri deseori influențate de interese politice.
În plan personal, familia lui Kansou încercuiește toate aceste activități cu o bunăstare considerabilă. Soția, Cristina Ioana Stan, dispune de o serie de funcții publice, având și ea venituri de peste 30.000 de euro pe an, într-un palier de resurse ce include apartamente, terenuri și bunuri de valoare, printre ele și două autoturisme Mercedes.
Povestea lui Alexandru Hazem Kansou relevă un model clasic de rețea de interese în spatele discursurilor despre transparență și reformă, ilustrând complexitatea relațiilor dintre politică, administrație și business în peisajul autohton. În timp ce discursul oficial promovează angajamentul pentru schimbare și profesionalizare, realitatea financiară sugerează o altă prioritate — consolidarea și extinderea influenței personale, în prelungirea unei cariere construite pe conexiuni și sinecuri, mai degrabă decât pe reforme structurale durabile. Rămâne de văzut dacă, în următoarea perioadă, noua conducere a PSD Sector 4 va reuși să introducă elemente de transparentizare adevărată, sau dacă această rețea de influență va continua să funcționeze în tăcere, ca un mecanism de consolidare a puterii locale.
