Conform Stiripesurse.ro: Liderul senatorilor PSD, DANIEL ZAMFIR, a declarat că, deși legea privind hidrocentralele va fi dezbătută în Parlament, modificările sunt puțin probabile. Acesta a subliniat că restricțiile impuse construcțiilor în ariile protejate pun în pericol finalizarea multor proiecte hidroenergetice, iar PSD nu va permite acest lucru. Legea, care vizează deblocarea a șapte proiecte începute înainte de 2007, a fost deja declarată constituțională de către Curtea Constituțională, după ce președintele Klaus Iohannis a contestat-o inițial.
PSD susține finalizarea hidrocentralelor în arii protejate
DANIEL ZAMFIR a reiterat poziția fermă a PSD, afirmând: „PSD VA CONTINUA SA SUSTINA FINALIZAREA HIDROCENTRALELOR IN ARII PROTEJATE!”. El a pus accent pe importanța vieții umane și a siguranței energetice a României înaintea protecției speciilor din mediul înconjurător.
ZAMFIR a menționat că, deși cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis va fi dezbătută procedural în Parlament, argumentele sale privind excluderea suprafețelor din rețeaua Natura 2000 din aria de aplicabilitate a legii nu vor schimba poziția PSD. Potrivit liderului social-democrat, o astfel de restricție ar face imposibilă finalizarea proiectelor care sunt deja executate în proporție de 70-95% și care sunt esențiale în contextul crizei energetice actuale.
Referitor la propunerea de introducere a unor garanții tehnice suplimentare, DANIEL ZAMFIR a explicat că acestea nu sunt necesare și ar schimba scopul legii. Procedura excepțională a fost introdusă tocmai pentru simplificarea mecanismelor clasice, mai ales că se aplică strict proiectelor demarate înainte de 2007, pe baza unei hotărâri a CSAT, ceea ce a implicat deja un filtru solid de evaluare a oportunității. De asemenea, exceptarea capacităților energetice supuse lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare este menită să accelereze termenele și să eficientizeze procesele, având în vedere impactul minim asupra mediului.
Președintele trimite legea înapoi spre reexaminare
Președintele Klaus Iohannis a decis să trimită legea privind hidrocentralele înapoi Parlamentului spre reexaminare, refuzând, pentru moment, promulgarea acesteia. Decizia vine după ce Curtea Constituțională a respins toate criticile invocate de șeful statului, declarând legea constituțională. Prin urmare, Klaus Iohannis nu mai contestă acum constituționalitatea legii, ci oportunitatea sa, invocând lipsa unor evaluări actualizate și riscul ca proiecte vechi să fie reactivate fără garanții suficiente pentru mediu.
Legea permite scoaterea unor terenuri din interiorul ariilor naturale protejate pentru finalizarea amenajărilor hidroenergetice aprobate și începute înainte de 29 iunie 2007. De asemenea, exclude anumite proiecte de securitate națională și lucrări la capacități energetice existente de la procedurile obișnuite de evaluare a impactului asupra mediului. Ministerul Energiei a identificat șapte astfel de proiecte, majoritatea aflate în stadii avansate de execuție.
Legea a fost adoptată de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, după ce fusese respinsă inițial de Senat. Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională în noiembrie 2025, invocând încălcarea dreptului la un mediu sănătos, a legislației europene și a normelor privind atribuțiile CSAT. Curtea a respins obiecția prin Decizia nr. 735 din 24 iunie 2026.
Șapte proiecte hidroenergetice așteaptă deblocarea
Actul normativ vizează șapte investiții energetice importante, începute în urmă cu zeci de ani și blocate din diverse motive juridice, de mediu sau contestații. Acestea includ: amenajarea hidroenergetică Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, amenajarea râului Jiu pe sectorul Livezeni–Bumbești, amenajarea râului Olt pe sectorul Cornetu–Avrig, Complexul hidrotehnic și energetic Cerna–Motru–Tismana (etapa a II-a) și amenajarea Cerna–Belareca.
Unele dintre aceste proiecte sunt realizate în proporție de peste 80-90%. De exemplu, Răstolița este realizată în proporție de 91%, Livezeni–Bumbești a ajuns la 87%, iar Surduc–Siriu la 85%. Termenele avansate pentru finalizarea unora dintre ele ajung însă până în 2028-2030. Amenajarea Livezeni–Bumbești ar aduce 65,24 MW, iar Surduc–Siriu, 97 MW. Cea mai mare capacitate este asociată amenajării Cornetu–Avrig, cu aproximativ 131 MW.
În prima sesiune extraordinară sau ordinară, DANIEL ZAMFIR va propune adoptarea în regim de urgență a legii pentru continuarea lucrărilor la aceste obiective hidroenergetice.
Sursa: Stiripesurse.ro
