Lia Savonea dă în judecată Guvernul Bolojan pentru fondurile restante ale magistraților
București, 30 martie 2024 – Lia Savonea, fostă șefă a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, a dat în judecată Guvernul condus de Ilie Bolojan, conform documentelor consultate. Acțiunea vizează refuzul Guvernului și al Ministerului Finanțelor de a aloca fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor.
Curtea Supremă a formulat o plângere prealabilă în care acuză Guvernul de nerespectarea obligațiilor financiare asumate. Plângerea a fost depusă după ce Guvernul a decis să reducă cheltuielile pentru achitarea unor drepturi câștigate de magistrați prin sentințe judecătorești.
Potrivit documentului, Curtea Supremă consideră că refuzul Guvernului este nejustificat. Acesta constă în neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026, diminuarea sumelor solicitate față de necesarul transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție, neasigurarea fondurilor necesare, deși obligația de plată este certă, lichidă și exigibilă și nesoluționarea favorabilă a solicitărilor și demersurilor ulterioare.
Contextul deciziei și impactul bugetar
Decizia de a da în judecată Executivul vine în contextul în care statul român trebuie să plătească magistraților aproximativ 10 miliarde de lei, ca urmare a proceselor câștigate în ultimii ani. Suma este plătită în tranșe. Anunțul premierului Ilie Bolojan, din 19 martie, privind găsirea unei soluții pentru susținerea financiară a pachetului social cerut de PSD a atras atenția.
Premierul a menționat atunci că s-a decis reducerea cheltuielilor aferente achitării unor drepturi obținute de magistrați. Informația nu a explicat că PSD-PNL-USR-UDMR au decis să taie 1,1 miliarde de lei de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Această sumă reprezintă o parte din tranșele restante către magistrați.
Urmări potențiale și reacții
În plângerea prealabilă, se menționează că, în cazul nesoluționării favorabile, se va sesiza instanța de contencios administrativ competentă. De asemenea, se va solicita angajarea răspunderii autorităților publice implicate și a persoanelor care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii. Se va cere obligarea acestora la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, pentru prejudiciul cauzat prin întârziere.
Surse judiciare au indicat pentru Libertatea că acțiunea în instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție va fi înregistrată la Curtea de Apel București luni, 30 martie.
