Curtea Constituțională aprobă legea pensiilor magistraților după cinci amânări
Judecătorii Curții Constituționale a României au decis miercuri, cu 6 voturi la 3, că legea care modifică vârsta de pensionare a magistraților și cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. După o perioadă de așteptare de trei luni, această decizie va permite ca proiectul propus de Guvernul Bolojan să fie trimis la președinte pentru promulgare.
Decizia a fost așteptată cu mare interes, având în vedere controversele create de această reformă. În ciuda criticilor severe formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care a contestat substanța legii pe motive de discriminare și încălcare a principiilor independentei justiției, judecătorii CCR au hotărât că modificările sunt conforme cu Constituția.
Ecosistemul politic reacționează
Reacțiile oficialilor nu s-au lăsat așteptate. Președinta ICCJ, Lia Savonea, a declarat că „independența justiției nu este negociabilă” și că instanța va recurge la toate instrumentele legale pentru a o apăra. De asemenea, Savonea a anunțat că ÎCCJ va sesiza instituțiile europene competente în acest sens. Aceasta evidențiază tensiunile crescute între puterea judecătorească și executivă, amplificate de deciziile recente.
Pe de altă parte, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a salutat decizia CCR, considerând-o un „gest de echitate” pe care societatea românească îl aștepta. Dan a subliniat importanța respectului pentru munca magistraților și a recunoscut rolul acestora în structura statului.
Votul din CCR: o analiză detaliată
Votul din CCR a fost desfășurat cu diverse convingeri. Cei șase judecători care au votat pentru constituționalitatea legii sunt: Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc. În contrast, cei trei judecători care s-au opus – Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga – fac parte dintr-un grup care, în prealabil, a încercat să blocheze o decizie similară. Această diviziune subliniază o clivaj între diferitele viziuni asupra reformei înjustiției din România.
Legea prevede că vârsta de pensionare a magistraților va crește treptat, ajungând la 65 de ani în decurs de 15 ani, și că pensiile de serviciu vor fi reduse. De la 1 ianuarie 2025, pensia va fi corelată cu 70% din ultimul salariu net, iar cuantumul se va calcula pe baza mediei indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni.
Urmările și perspectivele reformei
Odată promulgată, legea va intra într-o perioadă de tranziție care se va încheia în 2042, provocând un impact semnificativ asupra sistemului judiciar și asupra modului în care magistrații își percep munca. Criticii acestei reforme, incluzând diverse organizații de apărare a drepturilor omului și profesioniști din justiție, susțin că aceste măsuri ar putea duce la o erodare a independenței magistraților și că s-ar putea reflecta negativ asupra moralului acestora.
Deocamdată, proiectul de lege se află pe masa președintelui Nicușor Dan, care are opțiunea de a retrimite propunerea legislativă în Parlament. Acest pas ar putea să întârzie ulterior implementarea reformelor, deja așteptate cu teama de reformare radicală a sistemului judiciar.
În contextul în care justiția românească continuă să fie un subiect de intensă dezbatere publică, implicațiile acestei legi vor influența nu doar carierele magistraților, ci și percepția societății asupra hotărârilor judecătorești în viitor.
