ULTIMA ORĂ
Premierul Nicușor Dan a participat joi seară la o întâlnire trilatelară importantă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski ● Întâlnire la Chișinău: Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski discută securitatea regională și proiecte comune Președintele României, Nicușor Dan, s-a aflat joi la Chișinău, unde a purtat discuții cu omologul său moldovean, Maia Sandu, și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski ● Solidaritate trilaterală pentru stabilitate regională Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat importanța relației bilaterale și trilaterale cu Republica Moldova și Ucraina, accentuând legăturile istorice, culturale și lingvistice ce unesc România și Republica Moldova ● Întâlnire tripartită la Chișinău Președintele României, Nicușor Dan, se va întâlni astăzi, la Chișinău, cu omologul său din Republica Moldova, MAIA SANDU, și cu Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski ● UDMR, poziție fermă privind formarea noului Guvern: Colaborarea cu AUR, exclusă Tanczos Barna, vicepremier interimar al României, a declarat că țara are nevoie de un Guvern cu puteri depline, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este dispusă să participe la formarea unui nou Executiv, însă exclude categoric orice colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ● Zelenski LA CHIȘINĂU PENTRU ANIVERSAREA INDEPENDENȚEI MOLDOVEI Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski, a ajuns joi la Chișinău ● Premierul Nicușor Dan a participat joi seară la o întâlnire trilatelară importantă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski ● Întâlnire la Chișinău: Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski discută securitatea regională și proiecte comune Președintele României, Nicușor Dan, s-a aflat joi la Chișinău, unde a purtat discuții cu omologul său moldovean, Maia Sandu, și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski ● Solidaritate trilaterală pentru stabilitate regională Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat importanța relației bilaterale și trilaterale cu Republica Moldova și Ucraina, accentuând legăturile istorice, culturale și lingvistice ce unesc România și Republica Moldova ● Întâlnire tripartită la Chișinău Președintele României, Nicușor Dan, se va întâlni astăzi, la Chișinău, cu omologul său din Republica Moldova, MAIA SANDU, și cu Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski ● UDMR, poziție fermă privind formarea noului Guvern: Colaborarea cu AUR, exclusă Tanczos Barna, vicepremier interimar al României, a declarat că țara are nevoie de un Guvern cu puteri depline, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este dispusă să participe la formarea unui nou Executiv, însă exclude categoric orice colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ● Zelenski LA CHIȘINĂU PENTRU ANIVERSAREA INDEPENDENȚEI MOLDOVEI Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski, a ajuns joi la Chișinău ●
Acasă › Analize › Legea integrității, contestată la CCR Noua lege a integrității, recent adoptată de Parlamentul României, se confruntă cu două sesizări de neconstituționalitate
Analize

Legea integrității, contestată la CCR Noua lege a integrității, recent adoptată de Parlamentul României, se confruntă cu două sesizări de neconstituționalitate

12 august 2026 4 min citire
Legea integrității, contestată la CCR Noua lege a integrității, recent adoptată de Parlamentul României, se confruntă cu două sesizări de neconstituționalitate

Conform România TV: Legea integrității, contestată la CCR

Noua lege a integrității, recent adoptată de Parlamentul României, se confruntă cu două sesizări de neconstituționalitate. Prima a fost formulată de Președintele României, iar a doua de 27 de senatori din partea USR și PNL. Aceste contestații vizează prevederi considerate controversate, cu implicații majore pentru aleșii locali și pentru viața privată a acestora.

Una dintre mizele principale ale contestațiilor este legată de articolul care stipulează că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior intrării în vigoare a noii legi, își vor pierde mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii argumentează că această prevedere încalcă Articolul 15 din Constituție, care prevede aplicabilitatea legii doar pentru viitor. Ei susțin că legea nu poate impune sancțiuni noi, precum pierderea mandatului actual, pentru fapte sau situații juridice deja soluționate conform legislației anterioare. Această prevedere a fost interpretată de critici ca având „ținte fixe”, vizând primari precum Dominic Fritz de la Timișoara și alți aleși locali aflați în situații similare.

A doua prevedere contestată, denumită informal amendamentul „Grădinaru”, privește declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață ai demnitarilor. Legea extinde obligația de depunere a acestor declarații și către persoanele cu care demnitarii au „relații asemănătoare acelora dintre soți”. Sesizarea subliniază că legea nu definește clar ce înseamnă o astfel de relație, lăsând persoanele vizate în situația de a se „autocalifica” pentru a evita riscul unor amenzi. Atât Președintele, cât și opoziția consideră că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu dețin funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată, încălcând standardele Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această formă este văzută ca un „viciu agravat” față de o decizie anterioară a Curții Constituționale, impunând responsabilitatea unei terțe persoane pentru o obligație pe care nu și-a asumat-o.

În contextul acestor contestații, PSD a acuzat USR și PNL că prin sesizarea la CCR blochează primirea a 770 de milioane de euro din fonduri europene pentru a-și proteja propriii lideri. USR și PNL au replicat susținând că integritatea nu poate fi construită pe legi neconstituționale „date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură”, iar o lege viciată ar periclita oricum jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Situația se desfășoară într-un context în care Curtea Constituțională a limitat deja, în mai 2025, caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere.

Legea biodiversității, de asemenea, supusă verificării constituționalității

Pe lângă legea integrității, Curtea Constituțională are pe ordinea de zi și o sesizare formulată de AUR referitoare la Legea biodiversității. Adoptarea acestei legi este un alt jalon esențial din PNRR și are o valoare de peste 972 de milioane de euro. Legea vizează aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității în perioada 2026–2030. Obiectivele includ conservarea și restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor amenințate, utilizarea durabilă a biodiversității și consolidarea instituțiilor responsabile cu aceste politici.

Sesizarea AUR a apărut pe fondul unor dispute politice legate de forma finală a strategiei. Inițial aprobată printr-o hotărâre de guvern, aceasta a fost retrasă și transferată în Parlament, după ce PSD a contestat legalitatea actului emis de un guvern interimar. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a criticat transferul strategiei de la nivel guvernamental în Parlament, invocând o încălcare a delimitării între atribuțiile Executivului și cele ale Legislativului. El a catalogat situația drept o „batjocură fără precedent la adresa ordinii constituționale”.

De asemenea, în procesul de adoptare din Parlament, PSD a introdus o serie de amendamente la Legea biodiversității, criticate de USR, care susține că aceste modificări ar putea compromite jalonul din PNRR.

Sursa: România TV

Articole similare