Conform Stiripesurse.ro: Legea Integrității, contestată la CCR: Fritz riscă pierderea mandatului, iar soții politicienilor sunt vizați
Un grup format din 27 de senatori USR și PNL a depus o sesizare la Curtea Constituțională a României (CCR) vizând aspecte cheie ale legii integrității, inclusiv prevederi care ar putea duce la pierderea mandatului de primar de către liderul USR, Dominic Fritz, și noi obligații de declarare a averilor pentru partenerii politicienilor. Cele două partide susțin că normele contestate contravin Constituției, deciziilor anterioare ale CCR, precum și legislației europene, inclusiv Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Curtea Constituțională a confirmat înregistrarea sesizării privind Legea ANI și a stabilit termenul de judecată pentru 12 august.
Una dintre prevederile contestate se referă la încetarea de drept a funcției, demnității publice sau mandatului pentru persoanele declarate definitiv în stare de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a noii legi, dacă interdicția de 3 ani aferentă nu s-a împlinit. Această normă ar putea afecta direct pe Dominic Fritz, în contextul unei decizii definitive a ÎCCJ din 18 iunie, care a confirmat starea de conflict de interese în care s-ar fi aflat în calitate de primar al Timișoarei.
Retroactivitatea legii, principalul argument al USR și PNL
Senatorii USR și PNL invocă încălcarea principiului fundamental al neretroactivității legii, conform căruia legea dispune doar pentru viitor, cu excepția celei penale sau contravenționale mai favorabile. Ei susțin că legea nouă impune o consecință juridică nouă – încetarea mandatului – pentru fapte constatate în baza unei legi vechi, care nu prevedea acest efect asupra funcțiilor deja deținute. Se argumentează că noua reglementare modifică momentul de început al interdicției și natura efectelor sale, transformând o interdicție de a dobândi o funcție pentru viitor într-o cauză de pierdere a unei funcții deja exercitate.
Pentru a-și susține poziția, parlamentarii invocă o decizie a CEDO în cazul unui politician grec, unde Curtea a considerat că aplicarea unei incompatibilități noi în timpul mandatului încalcă drepturile electorale ale titularului și ale electoratului său.
Obligații de declarare a averilor pentru partenerii politicienilor, contestate
Al doilea punct major de atac vizează obligativitatea declarării averilor și intereselor pentru soțul, soția sau persoana cu relații asemănătoare acestora cu demnitari de rang înalt. Senatorii atrag atenția asupra lipsei unei definiții clare a sintagmei „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, ceea ce poate genera ambiguitate și arbitrar în aplicare. Se critică faptul că legea nu stabilește criterii obiective, precum durata relației, gospodăria comună sau interdependența economică, pentru identificarea acestor persoane.
De asemenea, legea nu clarifică situația în care relația se încheie sau începe după numirea demnitarului, lăsând neprecizate momentul nașterii obligației și consecințele încetării acesteia. Această lipsă de claritate și predictibilitate este considerată de autorii sesizării ca fiind un viciu de neconstituționalitate.
Impactul asupra vieții private, ridicat la nivel european
Pe lângă argumentele de natură constituțională, senatorii USR și PNL subliniază că obligativitatea declarării averilor de către parteneri reprezintă o ingerință nepermisă în viața privată, protejată de Constituție și CEDO. Se invocă o decizie a CJUE într-un caz similar, unde publicarea online a datelor nominale ale partenerilor demnitarilor a fost considerată excesivă. Curtea Europeană a admis necesitatea prevenirii corupției, dar a subliniat că publicarea generică a intereselor relevante, fără identificarea nominală, este suficientă. Senatorii consideră că legea românească este mai intruzivă, obligând la declararea bunurilor și intereselor și menținând publicitatea acestora chiar și după încetarea relației.
Cei 27 de senatori USR și PNL care au formulat obiecția de neconstituționalitate solicită CCR să analizeze aceste prevederi în lumina normelor constituționale și a celor europene.
Sursa: Stiripesurse.ro
