Conform România TV: Legea Integrității, adoptată în Senat: jalon PNRR cu controverse
Senatul României a adoptat, în calitate de for decizional, Legea integrității, un act normativ crucial pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Legea, care vizează reglementarea conflictului de interese și a declarațiilor de avere, a primit un sprijin larg, fiind votată cu 105 voturi „pentru”, 8 „contra”, 7 abțineri și 2 „prezent, nu votez”. Proiectul urmează acum să fie trimis Președinției pentru promulgare.
Repartizarea votului final pe grupuri parlamentare reflectă diverse poziții. PSD și PNL au votat unitar în favoarea legii, cu toți senatorii prezenți de la aceste formațiuni votând „pentru”. AUR a înregistrat 25 de voturi „pentru”, unul „contra” și unul „prezent, nu votez”. USR s-a împărțit, 11 senatori votând „pentru” și 6 „contra”, în timp ce PIR a avut 2 voturi „pentru” și 4 abțineri. UDMR a înregistrat 4 voturi „pentru”, 2 abțineri și 1 vot „prezent, nu votez”. Senatorii neafiliați s-au pronunțat cu 6 voturi „pentru”, 1 „contra” și 1 abținere.
„Amendamentul amantelor” și consecințele pentru aleșii locali
Una dintre prevederile care a generat discuții este cea supranumită „amendamentul amantelor”, propus de AUR. Aceasta extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și interese și la partenerii înalților demnitari. Mai exact, legea impune ca soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare cu soții să depună aceste documente, vizând oficiali precum Președintele României, membri ai Guvernului, parlamentari și președinți de Consilii Județene.
Pe de altă parte, legea introduce excepții de la regulile privind conflictul de interese pentru aleșii locali. Astfel, nu vor fi considerați în conflict de interese acei aleși locali care emit sau participă la emiterea unor acte administrative în exercitarea competențelor legale exclusive, chiar dacă acestea generează un folos determinat pentru soț, soție sau rude/afini până la gradul al II-lea, dacă întinderea acestui folos nu poate fi influențată prin voința lor. De asemenea, acte administrative cu caracter normativ emise de aleșii locali nu vor constitui conflict de interese.
Legea a fost contestată de USR, care consideră că unele dintre prevederile sale ar putea duce la încetarea mandatelor unor primari, inclusiv al celui din Timișoara, Dominic Fritz. Partidul Național Liberal (PNL) a anunțat deja intenția de a ataca legea la Curtea Constituțională. Legea stipulează că persoanele pentru care a fost constatată starea de incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii și pentru care nu a expirat termenul de 3 ani de interdicție, își vor înceta mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi.
Declarațiile de avere, departe de ochii publicului
O altă prevedere importantă, care a trecut relativ neobservată în mijlocul dezbaterilor aprinse, vizează publicitatea declarațiilor de avere și interese. Conform noii legi, aceste documente depuse de demnitari și rudele lor nu vor mai fi publice. Ele vor fi păstrate la Agenția Națională de Integritate (ANI) timp de 7 ani de la data depunerii, limitând accesul publicului la aceste informații.
În schimb, ANI va publica o „declarație de interese financiare” pentru fiecare demnitar, aceasta reprezentând un rezumat al declarațiilor de avere și interese. Această măsură pare să fie o „compensație” pentru lipsa de transparență sporită. Legea integrității aplică noile reguli unui număr de 42 de categorii de funcții publice, incluzând înalți oficiali, judecători, procurori, diplomați, manageri din companii de stat și candidați pentru diverse funcții elective.
Sursa: România TV
