Conform Observator: Legea biodiversității, aprobată cu modificări: Echilibru între mediu și dezvoltare
O nouă lege privind protecția biodiversității, crucială pentru deblocarea unui jalon de un miliard de euro din PNRR, a fost adoptată în Senat după o serie de dezbateri intense. Modificările aduse vizează echilibrarea protecției mediului cu necesitățile de dezvoltare economică ale României, subiect ce a generat inițial opinii divergente, în special din partea senatorilor PSD.
Acuzații de blocare a proiectelor de infrastructură
Senatorii PSD au fost, inițial, împotriva formei inițiale a strategiei, considerând că aceasta ar fi putut bloca proiecte majore de infrastructură. Liderul senatorilor PSD, DANIEL ZAMFIR, a declarat că strategia propusă inițial ar fi „îngropat practic România” prin restricții excesive asupra hidrocentralelor, autostrăzilor și rețelelor de energie electrică. După introducerea observațiilor și a schimbărilor operate de către grupul său politic, în special în privința capitolului energie și transporturi, social-democrații au votat în favoarea legii. „Am creat un echilibru între ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură și protejarea mediului,” a explicat ZAMFIR, subliniind prioritatea dezvoltării naționale, chiar și atunci când este vorba despre protecția unor specii.
Controverse legate de zonele de protecție strictă
Un alt punct sensibil în dezbaterea legii l-a constituit extinderea zonelor de protecție strictă. DANIEL ZAMFIR a criticat posibilitatea ca acestea să acopere procente mari din parcurile naționale, menționând că astfel „nici piciorul de om nu poate să ajungă”. El a exemplificat cu situația Parcului Național Bucegi, unde o transformare a 75% din suprafață în zone de protecție strictă ar fi considerată o „aberație”. De asemenea, a semnalat „anomalii” privind zone locibile incluse în arii protejate și a insistat ca greșelile din 2007, la crearea ariilor protejate, să nu se repete în noua strategie de dezvoltare.
Echilibru între conservare și agricultură
Vicepremierul interimar TANCZOS BARNA a detaliat modificările, subliniind că acestea au urmărit atingerea unui echilibru între biodiversitate și progresul economic. El a respins ideea că agricultura ar fi un potențial pericol pentru mediu, menționând că politicile agricole post-aderare au inclus deja componente importante de echilibru cu natura. În privința reducerii riscului de poluare cu 50%, TANCZOS BARNA a clarificat că nu se impune neapărat o reducere a cantității de pesticide, ci o utilizare corectă a acestora, care ar putea duce chiar la eliminarea riscului de poluare. De asemenea, a precizat că ținta globală de 30% arii protejate până în
Sursa: Observator
