Kelemen Hunor, surprins de neplata primei zile de concediu medical
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat marți seara că nu avea cunoștință despre măsura neplății primei zile de concediu medical, care a intrat în vigoare pe 1 februarie. Într-o apariție la Jurnalul de Seară de la Digi24, acesta a subliniat că decizia nu a fost discutată în cadrul Coaliției și consideră că este o măsură nepotrivită care trebuie corectată urgent.
Măsura contestată de Avocatul Poporului
Declarațiile lui Kelemen Hunor vin pe fondul atacului formulat de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională, vizând ordonanța de urgență care elimină plata primei zile de concediu medical. „Nu e bună. Nu știu de unde a apărut. Sincer, nu știu ce să vă spun”, a spus liderul UDMR, făcând referire la lipsa de transparență în adoptarea acestei măsuri. Reacția acestuia sugerează o frustrare legată de procesul decizional, mai ales în contextul în care măsura va afecta milioane de angajați din România.
Conform OUG nr. 91/2025, începând cu 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită de angajatori sau din bugetul sistemului public de sănătate, iar măsura este parte a eforturilor guvernamentale de reducere a cheltuielilor bugetare. Kelemen Hunor a evidențiat că această decizie nu a fost discutată în Coaliție și că nu înțelege raționamentul din spatele ei.
Impactul asupra angajaților și angajatorilor
Specialiștii în resurse umane atrag atenția că această măsură poate avea un impact semnificativ asupra angajaților, care se confruntă deja cu dificultăți financiare. Neplata primei zile de concediu medical ar putea descuraja angajații să solicite concediu atunci când este necesar, agravând astfel sănătatea publică și punând o presiune suplimentară asupra sistemului medical.
În plus, angajatorii ar putea fi nevoiți să își adapteze politicile interne pentru a gestiona mai bine absențele angajaților, ceea ce ar putea crea un haos în organizații în contextul lipsei de claritate asupra responsabilităților financiare în cazul concediilor medicale.
Unii lideri sindicali s-au declarat îngrijorați de această măsură, susținând că ar putea duce la o deteriorare a relațiilor dintre angajatori și angajați. „Este o măsură derizorie care nu face altceva decât să înrăutățească situația pe piața muncii. Angajații au nevoie de sprijin, nu de constrângeri suplimentare”, a declarat un reprezentant sindical.
Calea de urmat
Kelemen Hunor a declarat că este necesară o revizuire a acestei măsuri, pentru a fi luate în considerare interesele angajaților. De asemenea, a menționat că este esențial ca discuțiile din cadrul Coaliției să includă toate părțile și să aducă mai multă transparență în procesul decizional.
Astfel, liderul UDMR a subliniat că „poate fi corectat” acest lucru, deschizând astfel posibilitatea unor negocieri care să vizeze îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru toți angajații români. Rămâne de văzut cum vor reacționa celelalte partide din Coaliție la această solicitare și care va fi efectul real al acestei măsuri asupra sistemului de sănătate din România.
Cu un an înainte de implementarea măsurii, presiunea asupra guvernanților și dezbaterile publice sunt mai intense ca niciodată.
