Tăierea normei de hrană: propunerea controversată a Ministerului Finanțelor
Secretarul de Stat la Finanțe, Daniela Pescaru, a propus în cadrul ședinței coaliției de luni, 16 februarie, o măsură drastică care preconizează eliminarea normei de hrană pentru toți funcționarii publici. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a confirmat că tăierea se va aplica atât civililor, cât și personalului din Ministerul Apărării și Ministerul de Interne. Impactul estimat al acestei măsuri se ridică la aproximativ 2,4 miliarde de lei.
“Unii dintre cei care beneficiază de această normă sunt militarii și polițiștii, iar impactul total pentru Apărare și Interne este de circa 800 de milioane de lei,” a dezvăluit Hunor, fără a oferi detalii suplimentare despre modul în care s-ar implementa tăierea.
Reacția Ministerului Apărării
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță (USR), a fost prompt în a-și exprima dezacordul față de propunerea de eliminare a normei de hrană. “Eu, ca ministru al Apărării, nu semnez un document care presupune eliminarea unei norme de hrană pentru militarii Armatei Române,” a declarat acesta la o conferință de presă. Miruță a subliniat că norma de hrană, care a fost plafonată din 2017, nu mai este relevantă în raport cu inflația și prețurile actuale.
“Norma de hrană este esențială pentru întreținerea activității de popotă pentru 70% dintre angajații Ministerului Apărării,” a adăugat el, explicând că eliminarea acesteia ar subestima importanța logistica pentru militarii români, în special în contextul activităților specifice ale armatei.
Implicațiile financiare ale măsurii
Guvernul, condus de Ilie Bolojan, se află într-o misiune de a realiza economii bugetare de aproximativ trei miliarde de lei pentru acest an. Modificările bugetare propuse au provocat deja discuții intense în coaliție, iar tăierea normei de hrană este doar una dintre măsurile luate în calcul. La Sănătate, spre exemplu, s-a renunțat la reducerea cu 10% a cheltuielilor legate de personalul din spitale și serviciile de ambulanță, ceea ce arată o abordare selectivă în ceea ce privește tăierile de buget.
Kelemen Hunor a subliniat că propunerea a fost formulată fără detalii clare despre implementare, lăsând loc pentru speculații și neliniști în rândul angajaților de stat. “Impactul financiar al acestei măsuri trebuie evaluat cu atenție,” a concluzionat el.
Opinii și perspective
Discuțiile din jurul acestei măsuri ar putea conduce la tensiuni suplimentare între cele două principale structuri de conducere democratică în România: Ministerul Finanțelor și Ministerul Apărării. Observatorii politici sugerează că disputa ar putea escalada în următoarele săptămâni, ținând cont de importanța normei de hrană pentru bunăstarea militarilor.
În timp ce Ministerul Apărării caută alternative pentru reducerea cheltuielilor, Miruță a afirmat clar: “Reducerea cheltuielilor nu poate veni din eliminarea normei de hrană.” Asemenea declarații arată că, deși criza financiară este reală, sănătatea și pregătirea militarilor vor rămâne priorități fundamentale.
În contextul acestor discuții, rămâne de văzut cum va evolua situația și ce măsuri vor fi adoptate la nivelul coaliției guvernamentale. O considerare echilibrată a impactului acestor modificări asupra angajaților din sectorul public este esențială pentru a preveni o deteriorare a încrederii în instituțiile statului.
