Japonia surprinde prin inovație ecologică în spațiu: sateliți fabricați din lemn pentru a reduce deșeurile orbitale
Lansarea recentă a unui satelit în formă de cub, confecționat din lemn, reprezintă o premieră mondială în domeniul tehnologiei spațiale și aduce în prim-plan o încercare inedită de a combate problema tot mai acută a deșeurilor din orbita terestră. Deși la prima vedere acest proiect pare o surpriză, el are la bază o gândire avansată despre sustenabilitate și impactul industriei spațiale asupra mediului planetar.
O soluție ecologică pentru deșeurile spațiale în creștere
Numărul sateliților și navelor spațiale lansate în ultimii ani a crescut exponential, fapt confirmat de observațiile experților internaționali. Potrivit specialiștilor, această diversificare în spațiu aduce pe termen lung riscul supraaglomerării orbitale, cu consecințe neprevăzute. În momentul în care aceste echipamente își expiră durata de viață, ele devin simple resturi plutitoare, care pot tamponiza alte sateliți sau chiar pot constitui un pericol pentru misiuni umane sau robotizate în spațiu.
Până acum, soluția standard pentru eliminarea acestor deșeuri era reintrarea sateliților în atmosferă, unde ard în mare parte, transformându-se în pulbere fină de oxid de aluminiu. Dar această metodă, deși eficientă, are și implicații ecologice neglijate, deoarece particulele rămase pot persista în spațiu timp de decenii, contribuind la poluarea cosmică.
Lemnul – un material surprinzător în tehnologia spațială
Aducerea lemnului în discuție ca element de construcție pentru sateliți poate părea surprinzătoare, însă această alegere are o logică solidă. Proiectul LignoSat, dezvoltat de cercetători de la Universitatea Kyoto în colaborare cu Institutul Forestier Sumitomo, se bazează pe un principiu clar: lemnul devine incredibil de stabil în condiții de gravitație zero și temperaturi extreme. În ciuda așteptărilor, materialul nu arde sau putrezește în lipsa oxigenului, iar testele realizate în spațiu au demonstrat că lemnul de magnolie, ales pentru proiect, poate rezista și își păstrează integritatea chiar și după un an de expunere.
„Lemnul devine incredibil de stabil în spațiu, nu poate arde sau putrezi în absența oxigenului”, afirmă cercetătorii implicați. Față de metale, care se dilată și se contractă în fața fluctuațiilor de temperatură de la -120°C până la +120°C, lemnul răspunde cu o rezistență remarcabilă, păstrându-și forma și integritatea chiar în condițiile extreme din spațiu.
Impactul asupra industriei și mediului
Beneficiile cheie ale acestui material revoluționar constau atât în reducerea riscului de poluare orbitală, cât și în facilitarea dezafectării sateliților la sfârșitul ciclului de viață. În cazul în care sateliții din lemn vor ajunge să fie dezmembrați sau să-și termine viața utilă, procesul de dezintegrare va produce doar vapori de apă și o cantitate extrem de redusă de dioxid de carbon – un contrast major față de particulele toxice rezultate din arderea metalelor și aluminiului.
Această abordare inovatoare deschide calea pentru lansarea a mii de mici sateliți de măsurători meteorologice, de comunicații sau de observare a terrei, fără teama de a crește poluarea ambientală și de a deteriora ecosistemele din jurul planetei.
Perspectiva de viitor aduce optimism în domeniul tehnologiei spațiale, întrucât cercetările continuă pentru a extinde utilizarea lemnului în construcția sateliților și pentru a perfecționa tehnica de dezintegrare naturală, fără impact ecologic. Într-o eră în care încălzirea globală și deșeurile spațiale devin probleme tot mai stringente, demersul japonez evidențiază o tendință crucială: alegerea materialelor sustenabile pentru explorările și cercetările noastre în univers.
