Iurie Leancă își asumă responsabilitatea în dosarul fraudei bancare
Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a recunoscut că regretă faptul că nu și-a dat demisia în timp util în contextul scandalului fraudei bancare. Declarațiile au fost făcute astăzi în cadrul primei ședințe de judecată din acest an, în care Leancă a fost audiat ca martor al apărării în procesul lui Vladimir Plahotniuc.
„E important să sper să nu se uite ce am făcut în calitate de ministru și premier în Republica Moldova. Pe frauda bancară pot să-mi reproșez doar că nu mi-am dat demisia la timp”, a afirmat Leancă, subliniind totodată că responsabilitățile guvernului sunt clare. Potrivit fostului premier, discuția despre intervenția statului a început încă din iunie 2014, dar nu existau motivele unei intervenții drastice pe atunci.
Ascunzișuri politice în spatele scandalului
Leancă a apreciat că atacurile raider asupra sistemului bancar ar fi început mai devreme decât se crede, sugereazănd o posibile implicații mai largi. „Nu sunt convins că domnul Șor a fost unicul care a beneficiat în mare parte. Așa-zisele atacuri raider au început în 2011 dacă nu mă înșel”, a spus fostul premier, evitând să ofere nume concrete.
Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a subliniat că martorul nu a primit niciodată indicații de la clientul său. În plus, el a evidențiat că multe dintre instituțiile responsabile pentru gestionarea sistemului financiar în perioada respectivă făceau parte din structura Partidului Liberal Democrat, ridicând astfel întrebări despre responsabilitatea politică.
„Dumnealui a venit în primul rând să confirme că nu a primit careva indicații de la Vladimir Plahotniuc. A comunicat că instituțiile responsabile erau atribuite PLDM”, a punctat Rogac.
Reacția procurorului de caz
Declarațiile lui Leancă au fost însă considerate irelevante de către procurorul de caz, Alexandru Cernei. Acesta a subliniat că martorul a abordat doar aspecte personale fără a aduce clarificări în legătură cu acțiunile lui Plahotniuc sau ale lui Șor. „A vorbit doar despre dumnealui, iar ceea ce ține de activitatea domnului Plahotniuc, a lui Șor, practic nu ne-a comunicat nimic”, a declarat procurorul.
Această abordare critică unește vocile din justiție care contestă relevanța mărturiilor din sala de judecată. Pe de altă parte, foste declarații ale altor martori, precum Ion Sturzu și Artur Gherman, susțin că nu au avut vreo legătură directă cu Plahotniuc în momentul în care a avut loc fraudarea sistemului bancar, îndreptând în continuare acuzațiile către Partidul Liberal Democrat, condus în acea perioadă de Vlad Filat.
O criză economică profundă
Investigațiile anterioare indică faptul că în vara anului 2014, când situația din sistemul bancar era critică, Guvernul a fost presat să acorde garanții de stat pentru a evita o criză majoră. Odată cu asumarea răspunderii pe un pachet de legi în septembrie 2014, Guvernul lui Leancă a decis să emită garanții pentru creditele de urgență, suma totalizând 9,5 miliarde de lei. Acești bani au fost direcționați spre Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, având ca rezultat o adevarată criză de credibilitate a instituțiilor financiare.
Pe lângă fraudarea sistemului bancar, Iurie Leancă se confruntă și cu acuzații legate de concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, proces care a provocat un prejudiciu de peste 392 milioane de lei statului. Aeroportul a fost restituite recent înapoi în administrarea de stat, dar controversele persistă, iar impactul acestui scandal continuă să afecteze imaginea politică a foștilor lideri.
În fața acestor realități complexe și interconectate, rămâne de văzut cum vor influența aceste declarații și mărturii desfășurarea procesului și, în ultimă instanță, stabilirea vinovăției.
