Bucureștiul a fost trezit brusc din liniștea sa matinală, nu de sunetul tramvaielor sau de sirene, ci de o alertă de tip Ro-Alert ce a stârnit panică chiar în timpul nopții. La orele 04:19, telefoanele mobile ale locuitorilor capitalei au început să vibreze cu mesaje de avertizare, lăsându-le pe mulți să se întrebe dacă un dezastru natural sau o criză majoră se află la orizont. Totuși, adevărul a fost unul mai banal și, din păcate, mai previzibil: statul român a activat o alertă pentru a anunța încă o scadență a plăților anuale, făcute cu sfințenie în fiecare iarnă, fără a avea vreun impact real asupra situației meteorologice sau asupra deszăpezirii orașului.
Între promisiuni și realitate: o polemică veche despre deszăpezire
Istoria administrării zăpezii în București pare să fie un ciclu repetat de fragmente de fake news și risipă de fonduri publice. În anii 2000, Bucureștiul a avut parte de o iarnă grea cu adevărat, moment în care deszăpezirea a fost făcută în mod eficient și în condiții de urgență, chiar dacă această vreme neobișnuit de aspră îi ținea pe oficiali cu ochii pe prognozele meteo. La acea vreme, municipalitatea a simțit necesitatea să plătească pentru serviciile de curățare a zăpezii, în ciuda faptului că aceste eforturi au fost întotdeauna însoțite de critici și reproșuri venite din partea șoferilor blocați sau a cetățenilor nemulțumiți.
De atunci, însă, totul a devenit un joc de-a șoarecele și pisica. Orașul plătește înainte de ninsoare, în așteptarea unei deszăpeziri eficace, dar rezultatele întârzie să apară. Raportul Curții de Conturi a arătat clar aceste practici, iar verificările oficiale se bazează adesea pe prognozele meteorologice, nu pe realitatea de pe teren. Multi specialiști susțin că utilities publice sunt adesea utilizate mai mult pentru a satisface formalitățile legale, decât pentru a livra un serviciu efectiv și de calitate. Avertismentul meteo poate fi practicat ca pretext pentru cheltuieli inutile, în timp ce, în realitate, utilajele rămân nefolosite sau defecte, iar zăpada din orașe se acumulează, creând probleme pentru orice formă de mobilitate.
Zăpada cu preț de milioane: plăți disproporționate și contracte dubioase
Situația devine cu adevărat alarmantă atunci când ne uităm la cifrele din teren. Sectorul 2, de exemplu, livrează deszăpezire pentru suma de aproximativ 45.000 de euro zilnic, către o firmă controlată de apropiați ai familiei unui fost senator PSD. În Sectorul 1, aceleași servicii sunt plătite cu peste 20.000 de euro zilnic, iar pentru doar 120 de zile de iarnă, această sumă se apropie de 2,5 milioane de euro. La polul opus, Sectorul 6 cheltuiește sume infime, doar pentru material antiderapant, dar și aici, situația nu e lipsită de controverse.
Repetarea aceluiași scenariu, în care contractele de deszăpezire sunt atribuite unor firme cu legături mai mult sau mai puțin întinse cu mediul politic sau agricol, ridică semne de întrebare cu privire la transparența și eficiența cheltuirii banilor publici. În plus, înspăimântător este faptul că, pe autostrăzi și centuri, responsabilii au încredințat contracte unor entități din domenii total nepr related, cum ar fi cultivatorii de orez, ale căror utilaje cedează la prima ninsorile serioase, lăsând totul în suspensie și punând în pericol mobilitatea criticială a orașului.
Un joc periculos cu utilaje și resurse – o iarnă care poate escalada
Situația devine cu atât mai problematică cu cât, în timpul zilei de astăzi, orice defecțiune sau lipsă de utilaj poate însemna blocaje de proporții pe toate căile de acces importante. Autoritățile se bazează pe utilaje gestionate de firme controlate de mediul agricol și în care multe echipamente sunt lăsate să se deterioreze, pe principiul „așteptării” plătite, în locul intervenției eficiente. În același timp, CNAIR mută utilaje dintr-un container în altul, într-un joc de-a logistica, dar fără a reuși să asigure o deszăpezire promptă.
În cele din urmă, situația din teren devine una de-a dreptul absurdă: în timp ce orașul se pregătește pentru o posibilă „invazie” de zăpadă, logica din spatele contractelor și plăților rămâne aceeași, iar cetățenii plătesc prețul unei ineficiențe cronice. După ce iarna trecută a fost un an dificil, cu zăpezi generoase și probleme majore la nivelul infrastructurii, se pare că în acest sezon, litigiile legate de bani și neglijență vor continua, chiar dacă alarmele meteo oficiale sunt doar pretexte pentru facturi și cheltuieli inutile. În prospețimea dimineții de astăzi, Bucureștiul pare să fie din nou în fața unei realități care se repetă, cu tăcere, pentru că, pe termen lung, un oraș sigur în fața iernii trebuie să fie construit, nu doar plătit.
