Economia iraniană în haos: Protestele din Teheran semnalează o criză profundă
Pe 28 decembrie, comercianții din celebrul Bazar Mare al Teheranului au refuzat să deschidă magazinele, reacționând astfel la inflația extrem de ridicată și la scăderea drastică a valorii monedei naționale. Această acțiune nu este doar un semn de disperare economică, ci și un indice al nemulțumirii politice crescute în rândul populației. Bazarul, un centru istoric de putere economică, a devenit astfel un simbol al revoltei împotriva condițiilor aspre de trai.
S-au înregistrat proteste în toate provinciile, de la orașe mari precum Teheran, până la localități izolate afectate de șomaj. Autoritățile iraniene au reacționat prin blocarea accesului la internet și prin reprimarea violentă a manifestațiilor, bilanțul morților urcând la sute de victime. În această atmosferă de tensiune, fostul președinte american Donald Trump a menționat posibilitatea unor atacuri militare asupra Iranului, amplificând starea de neliniște.
Consecințele sancțiunilor externe
Cauzele acestei crize economice sunt adânc înrădăcinate în politica internațională, în special în sancțiunile impuse de Statele Unite în ultimii opt ani. Aceste măsuri, menite să afecteze puterea guvernului iranian, au sfârșit prin a lovi în securitatea economică a cetățenilor obișnuiți. Scăderea valorii rialului, care a pierdut aproximativ 90% din valoare în fața dolarului american, a agravat situația. În contextul crizei, mulți iranieni observă cum prețurile bunurilor alimentare ating cote insuportabile.
“Ne dorim ca guvernul să ia măsuri concrete pentru a gestiona sancțiunile și economia”, a declarat Ali, un comerciant din Bazarul Mare, aflându-se în mijlocul protestului. “Fără schimbări fundamentale, multe dintre fabricile noastre nu vor putea funcționa.”
Coalizarea puterii în Iran: între tradiție și control
Comparativ cu revoluția din 1979, când comercianții din bazar, clerul și populația s-au unit împotriva monarhiei, astăzi, instituțiile care ar putea provoca o schimbare radicală sunt fragmentate. Bazarul, care odată reprezenta un motor economic independent, a fost influențat semnificativ de sancțiunile externe și de integrarea în structurile statului. Elitele comerciale se află acum sub tutelă economică a Gărzii Revoluționare Islamice, care controlează o mare parte a economiei.
Deși unii clerici din Iran susțin reformele politice, din interiorul comunității religioase nu există o viziune unitară asupra viitorului țării. În plus, infrastructura militară și de securitate, reprezentată de Garda Revoluționară, a rămas intactă și profund legată de supraviețuirea regimului.
Impactul protestelor asupra societății iraniene
Reprimarea brută a manifestațiilor nu doar că a dus la o creștere a numărului de decese, ci și la o consolidare a revoltei în rândul unor activiști și lideri de opinie. Uprising-ul „Femeie, Viață, Libertate” din 2022 reprezintă un exemplu de cum mobilizarea socială poate aduce schimbări semnificative, chiar și într-un context de opresiune severă. Prin organizare și acțiuni de nesupunere civilă, protestarii au reușit să obțină o concesie majoră din partea regimului.
Reflectând asupra situației actuale, Ali subliniază: “Aceasta este o luptă care necesită timp și efort colectiv. Revoluția nu se întâmplă peste noapte, ci este un proces continuu, care necesită răbdare și determinare.”
De-a lungul anilor, Iranul a trecut prin momente dificile, iar reacțiile autorităților ne arată că regimul nu intenționează să facă concesii ușor. Cu toate acestea, voința cetățenilor de a protesta împotriva opresiunii și a dedicării economice ar putea însemna începutul unei schimbări profunde în cadrul societății iraniene. Rămâne de vazut dacă aceste eforturi vor reuși să genereze o coaliție puternică capabilă să conteste autoritatea actuală.
