Achiziții spectaculoase anual finale: tehnologie de lux în ochii contribuabililor
În timp ce bugetul de stat traversează luni de criză și discursul oficial insiste pe austeritate, instituțiile publice din București par să meargă pe propriul drum, beneficiind de tehnologie de ultimă oră fără a ține cont de restricțiile bugetare. În ultimele zile ale anului 2025, mai multe entități din Capitală au finalizat achiziții costisitoare pentru echipamente tehnologice, iar detaliile despre aceste cumpărături încep să trezească controverse. Deși autoritățile repetă necesitatea ajustărilor la constrângerile financiare, realitatea pare să contrazică aceste discursuri, în special când vine vorba de telefoane mobile de lux destinate unor instituții publice.
Achiziții din domeniul sănătății: telefoane de peste 7.700 de euro, în numele sănătății mentale
Sursele indică faptul că cel mai costisitor contract încheiat în București a fost semnat de Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, din Sector 1, aflat sub umbrela Ministerului Sănătății. La sfârșitul lunii noiembrie, instituția a achiziționat trei telefoane Apple din gama de top: un iPhone 17 Pro Max de 512GB și două iPhone 17 Pro, toate în culoarea „Cosmic Orange”, o nuanță ce indică clar intenția de a evidenția imagistica brendului. Valoarea totală a acestor echipamente s-a ridicat la peste 39.200 de lei (circa 7.700 de euro).
Achiziția, formal menționată ca „achiziție aparatură și accesorii în cadrul Programului pentru servicii de sănătate”, a inclus și căști AirPods Pro, achiziționate la peste o mie de lei bucata. În ciuda costurilor suspect de mari pentru un serviciu în domeniul sănătății mintale, apariția acestor echipamente de lux pune întrebări despre prioritatea reală în cheltuirea banilor publici. O imagine a smartphone-urilor selectate arată clar faptul că alegerea s-a îndreptat spre modele de top, investiție pe care un cetățean mediu o poate considera excesivă într-un domeniu esențial public.
Sectorul academic: telefoane premium în perioada cadourilor
Nu mai puțin surprinzătoare pare achiziția realizată de Fundația „Patrimoniul ASAS”, aflată în coordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice. La începutul lunii decembrie, instituția a cumpărat un model iPhone 17, versiunea 256GB, pentru suma de 4.119 lei fără TVA. Deși costul pare mai rezonabil comparativ cu achizițiile din domeniul sănătății, răspunsurile privind motivul alegerii suplimentare de spațiu de stocare sau model avansat indică o tendință de a investi în gadgeturi performante chiar și în cercetarea agricolă, la o perioadă în care majoritatea cadourilor de sărbători se limitează la practici obișnuite.
La nivel național: telefoane de mii de euro în mâinile instituțiilor publice
Fenomenul nu se limitează la București. În întreg teritoriul țării, autorități locale și alte entități administrative fac achiziții similare, de multe ori cu fonduri europene sau bugete locale, dar fără clarificări suficiente despre necesitatea unor telefoane din cele mai recente generații. În județul Satu Mare, Primăria Tarna Mare a achiziționat opt iPhone 17 Pro, utilizând fonduri europene, pentru aproape 44.000 de lei. La sud, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă din Călărași a cumpărat nouă exemplare din același model, cu un cost total de aproape 49.000 de lei, achiziție realizată la scurt timp după lansarea oficială.
Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca a mers și mai departe, optând pentru un iPhone 17 Pro Max cu o capacitate de 1TB, utilizat de regulă pentru filmări de înaltă rezoluție, dar achiziționat pentru scopuri administrative. Acest fenomen de „competitivitate pentru gadgeturi” ridică semne de întrebare despre modul în care instituțiile și autoritățile își prioritizează cheltuielile în condiții de restricții bugetare.
Perspective și implicații
Pe măsură ce aceste achiziții ies la iveală, rămâne de urmărit dacă autoritățile vor veni cu explicații plauzibile pentru aceste cheltuieli și dacă, în viitor, vor reuși să controleze mai strict modul în care derivează fondurile publice. Într-o societate în care discuția despre austeritate devine tot mai acută, astfel de exemple subminează încrederea publicului în managementul resurselor și pun în discuție prioritățile stabilite de cei care administrează banul public. În contextul actual, acestea rămân însă doar proiectii ale unor tendințe nesustenabile, ce vor necesita, în mod inevitabil, o reevaluare serioasă a modului în care se justifică și se aproba cheltuielile pentru tehnologie în instituțiile publice.
