Ioan-Aurel Pop neagă acuzațiile de mașinațiuni în obținerea unui nou mandat la Academia Română
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a declarat cu fermitate că nu a fost implicat în niciun fel de manevră pentru a obține un nou mandat. În cadrul unei conferințe de presă susținute joi, Pop a subliniat că preocupările cu privire la modificările legislative care vizează organizarea Academiei sunt doar o tentativă de a sabota unirea cu Academia Republicii Moldova. Acesta a afirmat că, în calitate de lider, a impus o limită de vârstă de 75 de ani pentru conducerea Academiei, asigurând astfel că nimeni nu poate candida mai mult de două ori.
“Nu am făcut nicio mașinațiune ca să candidez din nou. De fapt, am introdus o limită de vârstă pentru a asigura o conducere proaspătă. Aș dori să reafirm că nu voi candida din nou”, a afirmat Pop. Președintele a explicat că modificările legislative sunt esențiale pentru consolidarea relațiilor cu Academia de Științe a Moldovei, subliniind că rezistența față de aceste schimbări ar putea fi percepută ca o sabotare a unirii.
Controverse în Parlament: Păreri divergente despre modificările legislative
Propunerea legislativă inițiată de un grup de senatori și deputați care reunește reprezentanți din PSD, PNL și AUR, a stârnit controverse în rândul legislatorilor. Senatorul USR, Ștefan Pălărie, a criticat vehement inițiativa, sugerând că este o repetare a unei Ordonanțe 13, care ar putea afecta justiția prin ștergerea unor fapte penale prin aplicarea legii celei mai favorabile.
“Graba cu care se trece această lege nu este întâmplătoare. Există suspiciuni legitime că anumite fapte ar putea să fie ascunse sub pretextul acestei modificări legislative”, a declarat Pălărie, subliniind riscurile implicate în adoptarea acesteia. Critica sa are rădăcini profunde, menit să pună în lumină potențialele abuzuri de putere și lipsa de transparență în procesul legislativ.
Pe de altă parte, senatorul PSD, Robert Cazanciuc, a apărat propunerea, subliniind importanța unui cadru legal care să permită Academiei Române să își gestioneze mai eficient patrimoniul. “Este esențial să avem un cadru legal care să permită Academiei să își îndeplinească misiunea”, a spus Cazanciuc, insistând asupra responsabilității individuale în eventualitatea unor abuzuri.
Unirea dintre Academii: O misiune națională
În cadrul declarației comune emisă pe 30 decembrie 2025 de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, se subliniază importanța consolidării identității naționale. Ioan-Aurel Pop și Ion Tighineanu, președinții celor două academii, au evidențiat rolul primordial al instituțiilor academice în apărarea valorilor naționale. “Identitatea poporului de pe ambele maluri ale Prutului este românească”, au transmis cei doi lideri.
Documentul comun face apel la cooperarea instituțională și la acțiuni comune pentru atingerea obiectivului de unitate națională. Cele două academii se văd nu doar ca simple instituții științifice, ci ca arhitecți ai unui proces durabil de reîntregire culturală și spirituală. “În perspectiva viitorului, dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului este un deziderat politic, dar și un rezultat al unui proces îndelungat de reîntregire spirituală”, precizează documentul.
În acest context, discuțiile din Parlament și declarațiile liderilor academici reflectă o tensiune între viziunea unui viitor comun și dificultățile administrative actuale. Faptul că inițiativele legislative stârnesc controverse sugerează că direcția instituțională a Academiei Române rămâne, în continuare, un subiect de dezbătut intens.
