Critici dure pentru “Wuthering Heights” al lui Emerald Fennell
Filmul “Wuthering Heights”, regizat de Emerald Fennell, a generat o serie de reacții critice vehemente, în special datorită interpretării neconvenționale a romanului clasic semnat de Emily Brontë. Lansat cu ocazia Zilei Îndrăgostiților, filmul a reușit să atragă un public format în principal din femei în căutare de romantism, dar comentariile negative s-au intensificat, subliniind necorespunderea sa față de materialul sursă.
O abordare problematică a unei opere literare venerabile
Fennell, cunoscută pentru stilul său provocator, a reinterpretat povestea de dragoste tumultoasă dintre Cathy și Heathcliff printr-un filtru modern, dar riscant. Imaginea promovată de trailer, considerată de mulți “stupidă”, a fost depășită de conținutul filmului, care include o deschidere șocantă: un om spânzurat cu o mulțime care, spre stupefacția spectatorilor, pare să fie excitata de vederea sa.
Criticii susțin că regizoarea a exagerat legătura dintre sex și moarte, un aspect deja evident în societatea secolului XIX. “Decesul în timpul nașterii și mortalitatea infantilă erau o parte obișnuită a vieții, dar Fennell pare să fi ignorat acești factori critici”, afirmă un critic de film.
Reacția publicului și a criticilor
Deși filmul a generat o vânzare rapidă de bilete, cu o audiență predominant feminină, de la adolescente la femei de toate vârstele, reacțiile din sala de cinema au variat de la entuziasm la dezamăgire. “Era frustrant să mă aflu într-o sală cu atât de multe femei, dar să simt că filmul este o caricatură a unei opere literare profundă”, a declarat un spectator.
Mesajul feminist pe care Fennell dorește să-l transmită este, în opinia multora, diluat de o alegere discutabilă a actorilor în rolurile principale. Margot Robbie și Jacob Elordi, deși talentați, sunt considerați nepotriviți pentru a reda complexitatea personajelor Cathy și Heathcliff. “Robbie nu reușește să convingă în rolul unei femei din secolul XIX, iar Elordi nu îndeplinește standardele pentru un anti-ero puternic și captivant”, explică o recenzie.
O reinterpretare controversată
Fennell a subliniat prin diverse interviuri că dorința sa a fost de a oferi o nouă viziune asupra poveștii. Cu toate acestea, efectul piețelor contemporane transmite mai mult o fată adolescentin fără grijă decât gravitatea și complexitatea relației dintre Cathy și Heathcliff. Criticii au observat că Fennell își distorsionează personajele într-un mod care le transformă în “figuri de telenovelă”, pierzând esența profundă a conținutului literar original.
“În încercarea de a actualiza povestea, Fennell cade în capcana superficialității. A transformare a unei capodopere literare într-un simplu joc de sex și modificări decorative nu face decât să submineze profunzimea mesajului”, concluzionează un alt critic.
Filmul reînvie întrebările despre limitele adaptării literare și despre cum viziunea unui regizor poate influența recepția unor lucrări clasice. “Wuthering Heights” al lui Emerald Fennell va rămâne cu siguranță un subiect de discuție aprins, provocând dezbateri despre valorile artistice și despre modul în care istoria literară este reinterpretată pentru consumul public contemporan.
