ProTV a anunțat recent încetarea emisiunii „La Măruță” după aproape două decenii de difuzare, o decizie care, dincolo de impactul mediatic, relevă schimbări fundamentale în modul în care funcționează industria media în România. Într-un context global dominat de automatizare și tehnologie, această despărțire de un format consacrat devine, aproape inevitabil, un simbol al transformărilor profunde în societate și în economia muncii.
Sfârșitul unui model tradițional în televiziune
„La Măruță” nu a fost doar o emisiune cu un prezentator popular. A reprezentat un mecanism complex, rezistent în timp, care angaja aproximativ 40 de persoane zilnic – de la jurnaliști și operatori, la editori, producători și personal logistic. Toți aceștia lucrau pentru a produce un format live, cu costuri considerabile și cu nevoie de o infrastructură umană extinsă. În ultimii ani, emisiunea s-a adaptat, concentrându-se pe povestiri sociale, pe viața comunităților mici, pe oameni obișnuiți din toate colțurile țării, oferind o abordare autentică și aproape de realitatea cotidiană.
Această apropiere de realitatea concretă îi confera o relevanță pentru anumite segmente ale publicului, dar, în același timp, o dificultate majoră din punct de vedere economic. Într-un peisaj media în care conținutul trebuie să fie rapid, scalabil și ușor de adaptat pentru mediul digital, un format cu asemenea costuri și complexitate devine tot mai dificil de justificat. În plus, durabilitatea unui format cu o durată de aproape două decenii, în industria media, nu mai pare o certitudine, iar oprirea emisiunii poate fi percepută ca o consecință firească a acestei realități.
Revoluția tehnologică și impactul AI asupra conținutului media
Decizia de a încheia emisia vine pe fondul anunțului oficial despre crearea unui departament dedicat inteligenței artificiale în cadrul ProTV. În timp ce AI-ul nu produce încă emisiuni live sau conținut exclusiv, influența sa asupra proceselor de producție și prezentare este deja vizibilă. În ultimii ani, tehnologia a fost folosită pentru automatizarea promo-urilor, a conținutului de prezentare și a altor elemente auxiliare, iar recent a fost accelerată integrarea unor tehnologii generative, capabile să creeze și să editeze conținut.
Este o tendință globală: companiile din diferite industrii caută soluții rapide, predictibile și mai ieftine, iar algoritmii devin tot mai eficienți în a decide ce anume ajunge la public. Pentru consumator, aceasta se traduce printr-un flux de conținut tot mai „ambalat” pentru engagement rapid: clipuri scurte, teme repetitive, formate deja validate. Însă pentru angajați, impactul este mult mai profund, având în vedere că echipe mari, experimentate și bine plătite devin din ce în ce mai greu de menținut, când alternativele tehnologice pot oferi, la un cost mult mai mic, rezultate acceptabile.
Atât în comunicatul oficial, cât și în declarațiile publice, se vorbește despre „adaptarea strategiei de conținut” și despre echilibrul dintre televiziunea tradițională și digitalizare. Însă, în fond, ceea ce se ascunde este o transformare profundă a modului în care lumea media va funcționa în următorul deceniu. „Oprirea „La Măruță” poate fi interpretată ca un episod-busolă pentru întreaga industrie, un semnal că nu doar televiziunea se schimbă, ci și munca în general”, explică specialiștii.
Această decizie ridică semne de întrebare și despre viitorul celor care produc conținut complex, uman, și greu de automatizat. Paradoxal, tocmai cei care aduc în față povești autentice, cu o povară de empatie și autenticitate, sunt cei mai expuși riscului de reducere. Într-un sistem în care tehnologia devorează treptat locurile de muncă mai traditionale, munca creativă și umană pare să devină tot mai vulnerabilă, chiar dacă, la prima vedere, pare imuni în fața automatelor.
În timp ce azi aflăm despre închiderea unei emisiuni de televiziune, în același timp asistăm la o rescriere largă a regulilor în care se construiește conținutul media. Transformarea nu va fi bruscă, dar devine clară: în lumea digitală, munca și conținutul se vor restructura, iar cei mai afectați vor fi, paradoxal, cei care în ultimii ani au căutat să păstreze valori autentice și umane. Cu toate aceste schimbări, una e sigură: epoca inteligenței artificiale nu va elimina munca peste noapte, dar o va modifica fundamental, într-un mod ce abia începe să se desfășoare.
