Inteligența artificială nu doar că a început să își schimbe modul de operare în companii, ci redefinește însăși natura muncii și limitele burnout-ului profesional. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea California Berkeley, desfășurat între aprilie și decembrie 2025, scoate la iveală un tablou surprinzător: deși tehnologia AI, inclusiv cele mai avansate platforme precum ChatGPT și Gemini, facilitează o execuție mai rapidă a sarcinilor, nu duce neapărat la reducerea orelor de lucru.
Productivitate intensificată, volum mai mare de muncă
Rezultatele preliminare ale cercetării indică o creștere clară a productivității, dar și o dublă față de așteptări în ceea ce privește volumul de muncă. Personalul a preluat atribuții suplimentare, deși angajatorii nu au impus această tranziție, ci au oferit doar acces la aceste tehnologii. Astfel, angajații și-au extins responsabilitățile și au petrecut mai mult timp la birou, chiar și în afara programului de lucru.
Managerii de produs au început să scrie cod cu sprijinul AI, în timp ce inginerii au devotat mai mult timp revizuirii și optimizării codului automată. Fenomenul nu s-a limitat însă la simpla creștere a volumului de muncă. Cei implicați au declarat că aceste activități suplimentare nu au fost planificate în mod oficial, fiind mai degrabă inițiative de moment și „experimente” individuale nocive pentru echilibru și sănătate mentală.
Liniile dintre muncă și relaxare se estompează
Un aspect mai subtil, dar extrem de important, dezvăluit de studiu, ține de modul în care AI a condus la o fragmentare a timpului de lucru. Angajații utilizează tot mai frecvent chatbots-ul în pauze, înainte de întâlniri, chiar și după programul standard, pentru solicitări rapide sau verificări. Acest ritm accelerat al interacțiunii interferează cu momentul deconectării adevărate, sporind efortul cognitiv și reducând oportunitățile pentru odihnă efectivă.
Practici cotidiene precum verificarea constantă a rezultatelor generate de AI, ajustările repetate și trezirea frecventă a atenției contribuie la o presiune mentală accentuată. Cercetătorii avertizează astfel că, dacă nu sunt stabilite reguli clare și practici de odihnă, stresul și epuizarea profesională riscă să devină tot mai frecvente pe termen lung.
O nouă normă a muncii: efort constant, așteptări neclintite
Se poate părea contradictoriu, însă realitatea confirmă faptul că, deși AI a fost considerată pentru mult timp un instrument pentru reducerea timpului de muncă, efectul său actual este diametral opus. Ritmul de lucru a fost accelerat, iar această nouă „normalitate” devine tot mai dificil de evitat. Un angajat participanțial la studiu a mărturisit: „Ai impresia că vei munci mai puțin cu AI. În realitate, muncești la fel de mult sau chiar mai mult”.
Specialiștii avertizează că, în lipsa unor reguli de utilizare și a unor pauze structurate, această transformare riscă să afecteze negativ sănătatea mintală a angajaților. În plus, dacă «munca cu AI» devine o rutină, ea poate duce la creșterea presiunii și la scăderea calității muncii, în ciuda eficienței tehnologiei.
Dezvăluirile acestor luni indică o realitate complexă: Inteligența artificială nu înlocuiește, în mod direct, locurile de muncă, ci le transformă. Într-un paradox, ea intensifică efortul și așteptările, iar adaptarea la această nouă paradigmă implică nu doar tehnologii, ci și reguli clare, ghiduri pentru sănătatea mentală și o reflecție colectivă asupra modului în care se face munca. În contextul actual, viitorul pare să fie o continuare a acestei evoluții accelerate, dar cu riscurile și provocările sale, ce necesită o atenție specială din partea tuturor celor implicați.
