Începutul anului 2025 a adus o veste proastă pentru România: țara noastră a fost retrogradată în „Indexul Democrației” realizat de publicația britanică The Economist. De la statutul de „democrație defectuoasă”, România a alunecat în categoria „regim hibrid”, ultimul nivel înainte de dictatură. Această clasificare reflectă o deteriorare a stării democrației în România, evidențiind o serie de probleme care au dus la această retrogradare.
Prăbușirea democrației românești: o tendință îngrijorătoare
Indexul Democrației, publicat pentru prima dată în 2006, analizează starea democrației la nivel global. Țările sunt evaluate pe baza a 60 de criterii, grupate în cinci categorii: proces electoral și pluralism, funcționarea guvernului, participare politică, cultură politică democratică și libertăți civile. Scorul final, de la 1 la 10, determină încadrarea într-una din cele patru categorii: democrații complete, democrații defectuoase, regimuri hibrid și regimuri autoritare.
România a înregistrat o scădere constantă în acest index. În 2006 și 2008, țara noastră avea un rating de 7,06, dar în 2024 a ajuns la doar 5,99. Din păcate, democrația s-a deteriorat la nivel global. Astăzi, peste jumătate din populația lumii trăiește în țări cu regimuri autoritare sau hibride. România, clasată pe locul 72 în 2024, a intrat astfel în zona regimurilor hibride. Norvegia ocupă primul loc, cu un scor de 9,81, iar Afganistanul este pe ultimul loc, cu 0,25.
Anularea alegerilor și impactul asupra ratingului
Principalul factor care a dus la retrogradarea României a fost anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024. Această decizie a afectat în mod negativ scorul țării la categoria „Proces electoral și pluralism”. Dar, conform raportului, declasarea s-ar fi produs chiar și fără acest eveniment.
„Alegerile nu sunt neapărat libere și corecte, în sensul în care am înțelege acest lucru în democrațiile mai mature din Europa sau America de Nord”, declara Joan Hoey, cea care a condus Indexul Democrației. Aceasta a adăugat că „se pune mult accent pe creșterea autoritarismului sau a autocrației, dar se acordă mult mai puțină atenție eșecurilor interne ale democrațiilor consacrate.”
La categoria „Proces electoral și pluralism”, ratingul României a scăzut de la 9,17 la 8,25. De asemenea, la categoria „Funcționarea guvernului”, ratingul a scăzut de la 6,43 la 5,36, din cauza degradării mecanismului de checks & balances. La „Libertăți civile”, România a înregistrat o scădere, de la 7,35 la 7,06.
Ce urmează pentru democrația românească?
În raportul pentru 2024, se avertiza că scorul României ar putea scădea și mai mult în 2025. S-a subliniat importanța modului în care vor fi gestionate alegerile prezidențiale. De asemenea, s-au menționat demersurile guvernului de a schimba regulile electorale pentru rețelele sociale.
În 2025, România a înregistrat din nou manifestări specifice unor regimuri mai puțin democratice. Interzicerea participării la alegeri a unor persoane; concentrarea arcului guvernamental în spatele unui singur candidat; cenzura rețelelor de socializare. Conform evaluării, ratingul ar putea scădea de la 5,99/10 la 5,54/10.
În prezent, instrumentul de calcul online pentru evaluarea democrației românești este disponibil pe https://democracy-index-scoring-check.web.app/.
