Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) dă în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, refuzul acestora de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților fiind motivul principal. Decizia a fost luată după ce Executivul a redus fondurile alocate pentru aceste plăți. Documentul oficial, semnat de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, solicită instanței să oblige Guvernul la plata datoriilor.
Motivele Acțiunii în Instanță
Acțiunea în instanță vine ca urmare a refuzului Guvernului și al Ministerului Finanțelor de a aloca fondurile necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante. Conform documentelor, ÎCCJ acuză neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026. De asemenea, se menționează diminuarea sumelor solicitate față de necesarul transmis de Înalta Curte. Un alt aspect important este neasigurarea fondurilor necesare, deși obligația de plată este considerată certă, lichidă și exigibilă. Nu în ultimul rând, ÎCCJ reclamă nesoluționarea favorabilă a solicitărilor și a demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară.
Mai exact, ÎCCJ cere instanței să oblige Guvernul să pună la dispoziție toate fondurile pentru plata drepturilor salariale restante, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026. De asemenea, se solicită emiterea actelor administrative necesare și efectuarea demersurilor bugetare pentru includerea sumelor, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul.
Impactul Deciziei Guvernului
Decizia Guvernului de a reduce fondurile alocate pentru plata drepturilor salariale ale magistraților a venit în urma unei ședințe a coaliției de guvernare. Premierul Ilie Bolojan a anunțat o soluție pentru susținerea financiară a pachetului social cerut de Partidul Social Democrat (PSD), dar a omis să menționeze tăierea de 1,1 miliarde de lei de la ÎCCJ. Această sumă reprezintă o parte din tranșele restante către magistrați. Guvernul trebuie să plătească magistraților aproximativ 10 miliarde de lei, ca urmare a proceselor câștigate în ultimii ani.
Reacțiile și Urmările
Prin documentul depus la instanță, ÎCCJ solicită stabilirea unui termen de executare de maxim 10 zile. De asemenea, se cere aplicarea unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor și prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătorești definitive. Curtea solicită, de asemenea, plata despăgubirilor pentru neexecutare.
Acesta este un nou pas în disputa privind plata drepturilor salariale ale magistraților. Următorul pas va fi reprezentat de decizia instanței în acest caz, care va stabili dacă guvernul trebuie să respecte cererile ÎCCJ.
