Conform Gândul: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins definitiv șase hotărâri emise de Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan, după ce acestea fuseseră inițial suspendate de Curtea de Apel București, la cererea PSD. Social-democrații contestaseră un număr total de 12 acte normative, însă una dintre ele, referitoare la strategia națională pentru conservarea biodiversității, a fost retrasă de Executiv. Alte cinci dosare, ce vizează hotărâri guvernamentale suspendate, urmează să fie judecate la Curtea Supremă, în urma declarării recursurilor.
Primele șase hotărâri au fost suspendate de Curtea de Apel București pe 30 iulie 2026, iar alte cinci pe 3 august 2026, suspendarea fiind provizorie, până la judecarea pe fond a acțiunilor de anulare. Guvernul anunțase recurs la ICCJ. Decizia de astăzi a instanței supreme confirmă că argumentele referitoare la depășirea limitelor unui Guvern căruia Parlamentul i-a retras încrederea sunt considerate serioase.
Șase hotărâri guvernamentale respinse definitiv
Hotărârile respinse definitiv de ICCJ vizează domenii variate, de la reglementări privind echipamentele radio și piața muncii, până la măsuri financiare și reorganizări instituționale. Printre acestea se numără HG nr. 571/2026, care introducea proceduri speciale pentru evaluarea conformității, autorizarea temporară și supravegherea pieței pentru aparate și echipamente radio, în contextul activării regimului european de urgență pe piața internă.
O altă hotărâre respinsă este HG nr. 570/2026, ce actualiza măsurile de ocupare a forței de muncă, incluzând prima de stabilitate pentru tinerii NEET și sprijinul grupurilor vulnerabile. De asemenea, a fost respinsă HG nr. 530/2026, care stabilea normele metodologice privind neachitarea amenzilor rutiere și posibilitatea suspendării dreptului de a conduce, precum și schimbul de date între autoritățile fiscale și evidența permiselor.
Reorganizări și reglementări contestate
ICCJ a respins și HG nr. 501/2026, prin care se reducea numărul maxim de posturi la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) de la 182 la 180 și se înlocuia organigrama instituției. Nici HG nr. 511/2026, ce atribuia Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) rolurile de operator de program și punct național de contact pentru mecanismele financiare SEE și norvegiene pentru perioada 2021-2028, nu a supraviețuit controlului instanței.
Ultima hotărâre respinsă definitiv este HG nr. 512/2026, care stabilea plafonul de cheltuieli pentru colectarea, transportul, depozitarea și neutralizarea animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale, pentru anul 2026, la 3.150 mii lei. Aceste decizii subliniază interpretarea instanței supreme conform căreia un Guvern demis nu poate lua decizii cu efecte ce depășesc mandatul său.
Avocatul Viorel Mocanu a declarat pentru Gândul: „În traducere liberă: un Guvern căruia Parlamentul i-a retras încrederea administrează, dar nu mai decide — ține statul în funcțiune până la învestirea noului Guvern, însă nu poate lua în locul acestuia hotărâri ale căror efecte trec dincolo de propriul mandat”. Această interpretare consolidează principiul responsabilității politice și al limitelor de competență ale unui Executiv interimar.
Sursa: Gândul
