Inteligența artificială promitea să redea visa unor economii globalizate și să aducă o eră a prosperității fără precedent, dar realitatea pare să fie diferită. În timp ce liderii din companiile tech tot mai insistent promovează ideea că automatismele vor crea o societate mai echitabilă și mai bogată, datele și analizele economice indică de fapt o amplificare a vulnerabilităților, nu o rezolvare a inegalităților. Dacă pe de o parte AI poate revoluționa anumite domenii, pe de altă parte, devine un factor de risc pentru stabilitatea economică și redistribuirea veniturilor.
### Promisiunea AI vs. realitatea economică dură
Leaderii din Silicon Valley și marile companii de tehnologie susțin cu tărie că inteligența artificială va stimula o creștere economică sustenabilă, cu beneficii distribute egal. În discursul lor, AI devine aproape un salvator al societății: capabilă să reducă inegalitățile și să genereze o prosperitate comună. Însă datele economice arată altceva. Analizele analiștilor relevă faptul că expansiunea AI pare să alimenteze o bulă financiară, care pune presiune direct asupra veniturilor angajaților. Capricornul major al crizei se află în raportul dintre salarii și consum, un indicator esențial pentru înțelegerea dezechilibrului ekonomik.
De aproape un deceniu, înainte de pandemia de COVID-19, ponderea venitului obținut din muncă în totalul consumului a rămas relativ stabilă, reflectând o economie în care salariile susțineau cheltuielile zilnice. Însă, după 2020, această dinamică s-a schimbat radical. În loc să revină la valorile anterioare, indicatorul a început să scadă abrupt, ajungând în 2025 sub nivelurile considerate sănătoase pentru economie. Diferența este uriașă: aproximativ un trilion de dolari anual în consum nu mai este susținut de creșteri reale ale salariilor, ci de mecanisme artificiale precum evaluările speculative ale companiilor de AI sau investițiile masive în infrastructură digitală.
Această situație a generat o iluzie de prosperitate îndelung alimentată de bule speculative, dar sustenabilitatea pe termen lung rămâne pusă sub semnul întrebării. Economia, în forma actuală, pare să funcționeze pe un mecanism fragil, dependente de investițiile speculative și de capital de risc, iar această vulnerabilitate riscă să se manifeste puternic odată cu încetinirea sau prăbușirea acestor bule.
### Spargerea bulei AI și impactul asupra clasei muncitoare
Mulți economiști argumentează că izbucnirea unei astfel de crize speculative ar fi, paradoxal, benefică pentru societate. În timp ce elitele tehnologice și investitorii ar suferi pierderi semnificative, impactul asupra angajaților ar putea fi mai redus decât se estimează. În realitate, o astfel de corecție ar putea chiar să echilibreze din punct de vedere social economia, eliminând dependența și riscurile generate de bulele speculative. O economie mai sănătoasă, susținută de venituri din muncă și producție reală, ar putea crea un climat mai echitabil și mai stabil pentru angajați.
De la începutul acestei decade, tehnologia a fost privită ca motorul viitorului, promițând crearea unei “ere a abundenței”. Însă, dincolo de promisiuni, datele arată un alt adevăr: AI este utilizată tot mai mult pentru a concentra capitalul și pentru a comprima costurile cu forța de muncă, ceea ce amplifică polarizarea socială. În loc să contribuie la o redistribuire echitabilă, profiturile se acumulează în mâinile câtorva, în timp ce salariile și condițiile de muncă suferă.
“Era abundenței” promisă de liderii din tehnologie pare mai degrabă un slogan de marketing decât o realitate economică palpabilă. Actuala implementare a inteligenței artificiale nu a dus la creșterea bunăstării generale, ci a alimentat un model bazat pe speculație și dezechilibre structurale. În cazul în care aceste bule se vor sparge, impactul va fi dur pentru investitori și companii, dar ar putea marca și începutul unui proces de recalibrare: revenirea la o economie în care valoarea reală provine din muncă și producție, nu din promisiunile hiperbolice ale tehnologiei.
Pe fond, rămâne de urmărit cum vor evolua aceste tendințe. În timp ce speculațiile și investițiile speculative continuă să domine scena, tot mai mulți specialiști avertizează că o reconsiderare profundă a modului în care inteligența artificială este integrată în societate ar putea fi singura cale pentru a evita un colaps economic. Într-un final, adevărata prosperitate trebuie să se bazeze pe crearea de valoare reală, nu pe iluzii și bule financiare.
