Conform Buletin.de: Noile autorități de la București, imediat după căderea regimului Ceaușescu, au încercat să mențină relații bune cu Uniunea Sovietică, în ciuda semnelor clare ale declinului acesteia. Telegramele secrete ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE), declasificate recent, dezvăluie eforturile depuse în acest sens, inclusiv un tratat controversat care interzicea României aderarea la structuri occidentale.
Eforturi diplomatice pentru menținerea relațiilor cu Moscova
În iulie 1990, oficialii români erau preocupați să cultive relațiile cu Moscova, după cum reiese din documentele MAE. O telegramă din 21 iulie 1990, adresată de ambasadorul URSS, menționa evaluarea pozitivă a unei întâlniri între președinții celor două țări. Ministrul de Externe de atunci, Sergiu Celac, a subliniat importanța relațiilor cu URSS, descriind țara ca „vecină, prietenă, cu care România are cea mai lungă frontieră și care este principalul său partener economic și principalul aliat”. Din perspectiva Bucureștiului, legăturile cu Uniunea Sovietică erau o problemă strategică, nu tactică.
Tratatul secret și interdicția aderării la NATO
Un element semnificativ al acestei politici a fost semnarea, la 5 aprilie 1991, a unui tratat cu URSS de către Ion Iliescu și Mihail Gorbaciov. Acordul includea prevederi controversate, cele mai notabilă fiind interdicția pentru România de a adera la NATO sau la alte structuri occidentale. Din fericire pentru România, Uniunea Sovietică s-a prăbușit la finalul anului 1991, iar tratatul a devenit caduc.
Încercări de a bloca vizita Regelui Mihai I
În același timp, telegramele MAE arată eforturile depuse pentru a împiedica întoarcerea Regelui Mihai I în România. Documente trimise la Berna în aprilie 1990 dezvăluie încercările reprezentanților români de a-l convinge pe Rege să nu viziteze țara. Aceste dezvăluiri oferă o perspectivă asupra strategiilor folosite de noua conducere pentru a controla accesul la putere și pentru a consolida propria poziție.
Sursa: Buletin.de
