Conform Gândul: Ilie Bolojan, liderul PNL, caută cu disperare voturi pentru formarea Guvernului condus de Siegfried Mureșan, desemnat premier. Alături de Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR), Bolojan consideră formarea Executivului o „urgență națională”, avertizând asupra unui „dezastru” politic, economic și social în caz contrar. Paradoxal, acum trei luni, același lider PNL amenința colegii care l-ar fi susținut pe Adrian Veștea, alt liberal nominalizat pentru funcția de prim-ministru.
Schimbarea de poziție a liderului PNL
După nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca premier, liderii PNL, USR și UDMR s-au reunit pentru a stabili pașii următori. Ilie Bolojan a subliniat vineri, 18 septembrie, necesitatea stringentă a formării unui nou Guvern, recunoscând, totodată, dificultatea obținerii unei majorități parlamentare. El și-a exprimat încrederea în echipa propusă de Mureșan și în capacitatea acesteia de a răspunde așteptărilor românilor.
Acest optimism contrastant vine în contradicție cu poziția sa de acum trei luni. Pe 15 iunie 2026, Bolojan a reacționat vehement la desemnarea liberalului Adrian Veștea, pe care a catalogat-o drept o încălcare a democrației parlamentare. El a anunțat atunci că PNL nu va susține formarea Guvernului Veștea, iar parlamentarii liberali au primit mandat să voteze „prezent, nu votez”. Mai mult, a avertizat că cei care ar accepta funcții în acel Guvern vor fi excluși din partid.
Provocarea obținerii a 233 de voturi în Parlament
Structura actuală a Parlamentului complică misiunea lui Siegfried Mureșan. Cu un total de 464 de parlamentari (330 deputați, 134 senatori), este nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestirea Guvernului. PNL dispune de 80 de parlamentari, USR de 58, iar UDMR de 31. Kelemen Hunor a confirmat deja sprijinul UDMR, declarând că formațiunea sa va fi „partener în acest demers”.
Dacă PNL, USR și UDMR își vor vota în integralitate propunerile, Siegfried Mureșan ar obține 169 de voturi. La acestea se adaugă cele 17 voturi ale Minorităților. Chiar și cu un sprijin de 50% din partea parlamentarilor neafiliați (12 voturi), totalul ajunge la 198. Astfel, fără sprijinul PSD sau al formațiunilor suveraniste, formarea Guvernului Mureșan pare o misiune imposibilă.
Mureșan recunoaște dificultățile economice
Într-o declarație acordată Radio România Actualități pe 24 septembrie, Siegfried Mureșan a recunoscut că România nu va ieși imediat dintr-o perioadă de dificultăți economice. El a explicat că, în anii 2023-2024, în ciuda lipsei unei crize externe, Guvernul precedent, condus de Ilie Bolojan, a cheltuit excesiv. Aceste cheltuieli ar fi lăsat „cămara” insuficient aprovizionată pentru eventuale nevoi.
Mureșan a menționat că, în perioada conducerii de către Bolojan, s-a reușit stabilizarea situației prin scăderea deficitului bugetar de la 9% la 3% și reducerea inflației. Cu toate acestea, a subliniat că economia românească a intrat în recesiune la finalul anului 2025, iar în următorii doi ani, indiferent cine va fi la guvernare, situația economică va rămâne tensionată.
Programul de guvernare și realitatea economică
Unul dintre pilonii programului de guvernare al lui Ilie Bolojan a fost „Ordine în finanțele publice”, idee preluată și de Siegfried Mureșan. Obiectivele vizau evitarea unei crize economice, reducerea deficitului bugetar și creșterea încrederii investitorilor. În realitate, perioada de guvernare a lui Bolojan a fost marcată de intrarea economiei în recesiune, cel mai mare deficit bugetar din UE, inflație de aproape 11% și o creștere a datoriei publice peste 60% din PIB.
În paralel, Mureșan a anunțat că, la începutul săptămânii viitoare, miniștrii propuși vor fi audiați în Parlament, iar ulterior va avea loc votul de învestitură. El a confirmat parteneriatul PNL cu USR și UDMR, precum și existența unui plan comun de măsuri, cu un program de guvernare aproape finalizat.
Cu doar câteva zile înainte de audierile în Parlament, Siegfried Mureșan și-a exprimat speranța că miniștrii vor fi audiați la începutul săptămânii viitoare, urmând ca votul în plen să aibă loc în prima parte a aceleiași săptămâni.
Sursa: Gândul
