Conform Gândul: Ilie Bolojan anunță reducerea deficitului bugetar, dar omite facilitățile fiscale pentru multinaționale
Ministrul Finanțelor, Ilie Bolojan, a prezentat recent pe platforma de socializare Facebook date despre execuția bugetară a primelor cinci luni ale anului 2026, evidențiind o scădere semnificativă a deficitului bugetar. Acesta a subliniat că măsurile de austeritate implementate în mandatul său încep să dea roade, statul controlându-și mai eficient cheltuielile. Cu toate acestea, analizele atrag atenția asupra lipsei unor informații legate de relaxarea fiscală aplicată marilor companii, subiect ce a generat discuții în spațiul public.
Potrivit postării sale, deficitul bugetar a scăzut cu peste 40% în primele cinci luni din 2026, ajungând la 36 de miliarde de lei, comparativ cu 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent. Ilie Bolojan a descris această reducere, de peste 28 de miliarde de lei, ca fiind prima corecție serioasă după o perioadă în care cheltuielile statului au depășit capacitatea de producție. El a comparat procesul de corecție a deficitului cu tratarea unei boli, afirmând că, deși etapa inițială a tratamentului poate fi dificilă, aceasta este calea spre însănătoșire.
Ministrul a avertizat asupra riscurilor revenirii la practici populiste, clientelism și risipă, considerate capabile să anuleze progresele obținute. El a mulțumit cetățenilor pentru înțelegerea și traversarea acestei perioade, subliniind importanța continuării strategiei de consolidare fiscală pentru a direcționa resursele spre dezvoltare și servicii publice îmbunătățite în anii următori. O eventuală reapariție a bolii, în sens metaforic, ar putea readuce statul în situații financiare precare.
Beneficiile fiscale pentru marile companii, omise de ministrul Finanțelor
În contrast cu mesajul optimist privind reducerea deficitului prin austeritate, criticii Guvernului Bolojan au semnalat lipsa totală de menționare a măsurilor de relaxare fiscală aplicate marilor companii, în special multinaționalelor. Spre sfârșitul anului 2025, publicația Gândul a analizat punctele cheie ale guvernării Bolojan, evidențiind un context fiscal complex. Creșterea TVA la 21% și eliminarea unor cote reduse au contribuit la scumpirea produselor și la accentuarea inflației.
Totuși, simultan, Guvernul a anunțat reducerea la jumătate a taxei pe cifra de afaceri pentru companiile mari, de la 1% la 0,5%, cu intenția eliminării complete din 2027. Motivarea oficială pentru această decizie, într-un context de austeritate generalizată, a lipsit, dar acordul de Coaliție prevedea o astfel de relaxare fiscală pentru acest segment de firme.
Conform unor analize economice, eliminarea plafonului de deductibilitate a fost justificată prin necesitatea alinierii legislației fiscale românești la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Aceste standarde prevăd eliminarea limitelor care puteau facilita optimizarea fiscală prin diminuarea artificială a profitului impozabil în România. Această măsură, deși explicată prin prisma conformității internaționale, a generat speculații privind influența marilor corporații asupra politicilor fiscale.
Efectele dublu standard în politica fiscală
Situația conturează un tablou unde politicile de austeritate, percepute ca necesare pentru sănătatea financiară a statului, par să nu afecteze în mod egal toate categoriile economice. În timp ce populația și micile afaceri resimt presiunea creșterilor de taxe și a inflației, marile companii beneficiază de reduceri semnificative ale impozitelor. Această abordare ridică întrebări legate de echitatea socială și de principiile de distribuție a sarcinii fiscale.
Rolul multinaționalelor în economia națională și beneficiile pe care le obțin în urma deciziilor guvernamentale rămân subiecte sensibile. Lipsa transparenței și a unei justificări clare pentru aceste facilități fiscale alimentează numeroase dezbateri despre influența lobby-ului economic asupra deciziilor politice. Viitoarele evoluții vor demonstra dacă această strategie fiscală duală va contribui la obiectivele de dezvoltare pe termen lung sau va accentua disparitățile economice.
Sursa: Gândul
