Ministerul Apărării, în centrul unei controverse legate de Nicolae Ceaușescu
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a cerut ministrului Apărării, Radu Miruță, să își retragă declarațiile controversate referitoare la Nicolae Ceaușescu, făcute în cadrul unui interviu la Digi 24. În ultima vreme, Remarquele acestuia au stârnit indignare în rândul celor care consideră că regimul comunist a fost unul opresor, iar proclamarea posibilității ca Ceaușescu să fie văzut ca patriot reprezintă o provocare la adevărul istoric.
Miruță a declarat că, din punctul său de vedere, Ceaușescu a încercat să promoveze dezvoltarea industrială a țării, dar acest lucru a fost realizat pe un fond de represiune și izolare internațională. „Ceaușescu, pe anumite zone, a urmărit zona industrială care să se dezvolte cu români pe teritoriul României. Însă lucrurile astea, aşa cum au fost făcute de el, au izolat extraordinar de mult interacţiunea României cu celelalte ţări,” a afirmat ministrul.
Reacția IICCMER și a societății civile
Reacția IICCMER nu a întârziat să apară. „Este inadmisibil ca, dintr-o poziție de vârf a Statului român, să apară astfel de declarații, care nu doar că neagă adevărul istoric, ci adâncesc rănile trecutului nostru comunist,” au declarat oficialii institutului. Aceștia subliniază că 62,2% dintre cetățeni consideră în continuare că Ceaușescu a fost un lider bun, ceea ce face și mai alarmante afirmațiile lui Miruță.
Institutul cere ministrului Apărării scuze publice adresate victimelor regimului comunist și cetățenilor care cred în valorile democrației. „Aceste afirmații riscă să legitimeze și să relativizeze ororile regimului dictatorial și să contribuie la perpetuarea unei imagini distorsionate despre o dictatură responsabilă de suferințe și tragedii,” se menționează în comunicatul IICCMER.
Clarificările lui Radu Miruță
Confruntat cu reacțiile furioase, Radu Miruță a realizat ulterior o intervenție pe pagina sa de Facebook. „Sacrificarea bunăstării, a libertăţii ori a demnităţii umane pentru un proiect personal de putere nu poate fi vreodată patriotism,” a comentat el, încercând să clarifice motivul pentru care a adus în discuție patriotismul lui Ceaușescu.
Ministrul a explicat că a vrut să discute despre percepțiile nostalgice ale unei părți a populației față de comunism. „A ne preface că aceste percepții nu există, a le evita sau a le respinge fără explicații ar fi o greșeală,” a mai spus Miruță, recunoscând că formulările sale ar fi putut fi mai nuanțate.
Această situație ridică întrebări importante despre modul în care istoria recentă este percepută de noi, românii. Diskursul despre comunism este într-o continuă evoluție, iar opiniile divergente ale politicienilor sunt oglinda unor frământări mai adânci ale societății românești. Analizând contextul actual, devine evident că nu doar trecutul, ci și modul în care se discută despre acesta continuă să influențeze societatea românească din prezent.
În acest climat tensionat, declarațiile lui Radu Miruță demonstrează cât de fragilă poate fi echilibrul dintre libertatea de exprimare și responsabilitatea istorică. Dialogul deschis și argumentat pe marginea subiectului este esențial pentru a asigura o înțelegere corectă a trecutului și a evita perpetuarea miturilor nocive care ar putea promova nostalgia după un regim opresor.
