Ziua Culturii Naționale, celebrată pe 15 ianuarie, a fost marcată în mod deosebit atât la București, cât și în alte colțuri ale lumii, într-o ambianță dedicată promovării valorilor și patrimoniului cultural românesc. La București, evenimentul principal a avut loc la Opera Națională, unde inițiativa a fost organizată de Institutul Cultural Român, subliniind astfel rolul său în susținerea și promovarea culturii naționale.
### Seară de gală la Operă și un start în seria „Calendarul Artelor”
Spectacolul din seara zilei de 15 ianuarie a debutat la ora 19:00, reunind pe scenă orchestra Metropolitană București și artiști de renume internațional, printre care ștaiful lui Ștefan Pop, Ramona Zaharia, Raluca Știrbăț, Damian Drăghici și Alexandru Tomescu. Muzica clasică și interpretările de excepție au fost complementul perfect pentru această sărbătoare a culturii, în cadrul unui eveniment care deschide o serie de manifestări dedicate zilei.
Această inițiativă, denumită „Calendarul Artelor”, este parte a programului lansat în 2023 de către ICR, menit să aducă în fața publicului din întreaga lume momente speciale dedicate Zilei Culturii Naționale. Scopul acestei campanii este de a evidenția diversitatea și bogăția artistică a României în diverse medii și pentru toate gusturile, pe o perioadă de o lună.
### Expoziție la Madrid: Bucureștiul în contrapunct cu trecutul și prezentul
Pe lângă evenimentul din România, celebrările au avut un ecou european, cu o expoziție impresionantă intitolată „București: hărți în mișcare”, deschisă la Madrid. Organizat cu participarea și în prezența oficialilor muzeali din București, evenimentul a evidențiat evoluția urbanistică și culturală a capitalei românești, ilustrând instantanee din perioada modernizării orașului, dar și din prezent.
Expoziția propune o călătorie vizuală și istorică, din perioada Belle Époque și până în contemporaneitate, ilustrând astfel conflictele, tensiunile și transformările pe care le-a traversat Bucureștiul de-a lungul a două secole. Materialele documentare din patrimoniul Muzeului Municipiului București și fotografiile semnate de Dragoș Asaftei permit vizitatorilor să exploreze orașul în diferite epoci, atrăgând atenția asupra continuității și schimbărilor profunde pe care le-a cunoscut.
### O privire asupra epocii moderne și a patrimoniului urban
Bucharestul, orașul în care tradiția și modernitatea există într-un dialog continuu, a fost mereu o scenă a confruntărilor dintre „nou” și „vechi”. În ultimele două sute de ani, orașul a fost martorul unor procese intense de modernizare, inițiate de edilitari precum Pake Em. Protopopescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea sau Mihail I. Cantacuzino, fiecare aducând contribuții semnificative la conturarea identității urbane. În perioada interbelică, mandatul primarului Dem I. Dobrescu și manifestarea culturală „Luna Bucureștilor” au fost evenimente cheie în definirea profilului cultural și arhitectural al orașului olfactiv la pasajele timpului.
Fotografiile incluse în expoziție surprind atât atmosfera nostalgică a iernilor și nopților bucureștene din trecut, cât și vibrația specifică orașului european de astăzi, un centru vibrant de cultură, afaceri și diversitate. Expoziția va fi deschisă până pe 5 februarie 2026, și poate fi vizitată gratuit zilnic între orele 10:00 și 20:00, oferindu-le atât localnicilor, cât și turiștilor, oportunitatea de a descoperi și valorifica moștenirea urbană a capitalei.
Celebrările zilei culturii române continuă să creioneze un tablou al unui oraș în continua evoluție, care își păstrează totodată și rădăcinile reprezentative, fiind un exemplu viu al dialogului dintre trecut și prezent. În plan internațional, aceste manifestări nu doar că aduc în prim-plan identitatea românească, ci și întăresc respectul și admirația pentru patrimoniul cultural al țării, oferindu-le românilor și vizitatorilor o perspectivă amplă asupra istoriei și viitorului Bucureștiului.
