Conform Gândul: ICCJ, în fața unei decizii cruciale privind Legea Salarizării
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a analizat miercuri recursul formulat de Guvern împotriva ordonanței președințiale care suspendase procedurile legate de Legea Salarizării, admite Curtea de Apel București (CAB) în favoarea federației sindicale Sanitas. Decizia instanței supreme ar putea stabili definitiv soarta acestui proiect legislativ, într-un context marcat de discuții aprinse și de acuzații reciproce privind lipsa dialogului.
Argumentele Guvernului și replicile Sanitas
Reprezentanții Guvernului au invocat în fața judecătorilor ICCJ autoritatea de lucru judecat, argumentând că un proces anterior cu o cerere similară a fost respins de instanță. Aceștia au solicitat, practic, ca legea să le fie „dată înapoi”. Însă, avocatul federației Sanitas a subliniat diferența esențială între cele două proiecte: primul era unul intermediar, supus unui calendar de discuții, în timp ce proiectul actual a fost finalizat, iar discuțiile închise, urmând a fi trimis Parlamentului. Dezbaterile din sala de judecată au fost amănunțite și tehnice, reluând în mare parte motivarea CAB. După finalizarea discuțiilor, judecătorii ICCJ au rămas în pronunțare.
Deficiențele legale constatate de Curtea de Apel București
În motivarea sa, Curtea de Apel București a evidențiat lipsa dovezilor privind parcurgerea procedurilor legale pentru elaborarea proiectului de lege. Instanța a constatat că acest proiect nu avea un număr de înregistrare și existența sa formală era negată, în ciuda faptului că Ministerul Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale îl considera finalizat și pregătit pentru a fi trimis Parlamentului. CAB a considerat că, prin această metodă de lucru, proiectul era scos din cadrul normativ specific elaborării legilor, transformându-l într-un document „sui-generis”, neacoperit de prevederi legale.
Curtea a subliniat că această situație dificultează încadrarea cererii de chemare în judecată în limitele legale ale Legii 554/2004, privind contenciosul administrativ. S-a considerat că aparența de drept este în favoarea reclamantului, iar consecințele ar putea fi pierderea definitivă a dreptului de a participa la dialogul social și la consultări, vătămare prevăzută de Legea 52/2003. Această urgență a impus suspendarea procedurii.
Un caz de urgență și contestarea inițiativei ministeriale
Instanța a considerat că simpla desfășurare a unor consultări în afara cadrului legal nu poate acoperi viciul de legalitate. Urgența a fost justificată prin faptul că reclamanții invocă neregularități în procesul de legiferare a unei legi organice, fără a avea posibilitatea de a interveni pe un proiect care, deși formal inexistent, va fi înaintat Parlamentului. Dreptul de participare și consultare al organizațiilor sindicale poate fi pierdut definitiv dacă proiectul intră în parcursul parlamentar.
De asemenea, Curtea a apreciat că Ministerul Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în calitate de inițiator al proiectului de lege organică, a acționat contrar prevederilor Codului Administrativ. Deși art. 37 alin. 3 se referă literal la „Guvern”, instanța a interpretat că interdicția promovării unei politici noi nu poate fi limitată doar la Guvern, ci se aplică și structurilor subordonate acestuia. Totodată, instanța a considerat că proiectul Legii salarizării unice nu face parte din categoria actelor necesare pentru administrarea treburilor publice curente, ci promovează politici noi, schimbând viziunea statului asupra salarizării.
Contextul grevelor și suspendarea protestelor
Decizia Curții de Apel București de admitere a ordonanței președințiale a venit în contextul în care Federația Sanitas a acuzat Guvernul de decizii unilaterale privind proiectul de lege, susținând că acesta ar plafona sau chiar reduce veniturile pentru mai mult de jumătate dintre angajații din sănătate și asistență socială. Ulterior, sindicatele au organizat greve de avertisment și generale, protestând împotriva noii legi a salarizării. În cele din urmă, Federația SANITAS a anunțat suspendarea grevei generale la sfârșitul lunii iulie, invocând obținerea unor prime efecte pozitive, precum aprobarea unui amendament la Legea sănătății pentru deblocarea posturilor vacante și amânarea adoptării noii legi a salarizării. Cu toate acestea, conflictul de muncă rămâne deschis, iar sindicaliștii amenință cu reluarea grevei dacă revendicările nu vor fi soluționate.
Sursa: Gândul
