Iarna dispare: fenomenul viscolului devine o amintire
Iarna, un anotimp specific României, este în schimbare profundă. Sorin Cheval, cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), susține că viscolul, odată un fenomen obișnuit în Câmpia Română, a ajuns să fie aproape uitat. „Viscolul era pe vremuri un fenomen comun, erau două-trei viscole importante în fiecare an. Acum, media tinde spre zero”, a afirmat Cheval într-un interviu pentru HotNews.ro.
O explicație pentru această schimbare ar fi scăderea precipitațiilor sub formă de ninsoare. În iarna precedentă, stratul de zăpadă de 48 cm din București a fost un eveniment excepțional. „Când spuneam iarnă, spuneam zăpadă. Asta nu o mai avem”, a subliniat cercetătorul. Aceste modificări reflectă nu doar o tendință locală, ci și culisele unui climat global în continuă transformare.
Un nou tipar climatic
Climatologul Cheval a menționat că circulația aerului la nivel global influențează iarna românească. Ciclonii mediteraneeni, de exemplu, ajung din ce în ce mai frecvent în regiune, aducând cu ei ploi calde, în timp ce anticiclonul siberian, responsabil pentru gerurile siberiene, s-a făcut tot mai rar simțit. Această schimbare a determinat ca, în iarna 2023-2024, România să înregistreze cea mai caldă iarnă de până acum, cu o medie națională de 3,8 °C.
Cheval a reamintit că cele mai reci ierni din istoria recentă au fost înregistrate în 1954 și 1985, când stratul de zăpadă depășea 150 cm. „În prezent, suntem într-o tranziție, iar tendința este clar de încălzire”, a spus el.
Efectele pe termen lung
Consecințele acestui fenomen nu sunt de neglijat. „Se preconizează că până la sfârșitul secolului, numărul de zile cu temperaturi de peste 30 de grade Celsius va crește semnificativ”, a explicat Cheval. Potrivit estimărilor, România ar putea avea o lună suplimentară de vară față de acum 30 de ani. „Chiar dacă acum nu putem spune că dispar complet anotimpurile, efectele schimbărilor climatice sunt evidente”, a adăugat el.
Mai mult, perioadele de căldură se extind și în lunile de primăvară și toamnă. De exemplu, au fost înregistrate maxime de peste 35 °C pe 21 octombrie 2023 și aproape 34 °C pe 15 aprilie 2024. Aceste date conturează un peisaj climatic din ce în ce mai instabil, în care iernile devin mai blânde, iar verile mai călduroase.
Perspectivele climatice în România
Aceste schimbări au generat o reacție mixtă în rândul populației, care se confruntă cu fenomene meteorologice tot mai extreme. „Valorile de temperatură apar în situații care nu erau obișnuite în trecut, iar percepția asupra vremii se schimbă”, a subliniat Cheval. Se observă alunecarea rapidă a sezonului de iarnă spre condiții de primăvară, cu zile calde și ploi, în loc de zăpadă și viscol.
Preocupările legate de schimbările climatice se amplifică, iar românii trebuie să se adapteze la un climat în continuă evoluție. Într-o țară cunoscută pentru iernile sale aspre, marile modificări climatice aduc noi provocări, dar și întrebări despre viitorul meteorologic al României. Această tendință neface să ne întrebăm cum vor arăta iernile din raionul nostru în anii ce urmează.
