Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a venit cu declarații ferme în contextul tumultului intern din Partidul Național Liberal (PNL), respingând acuzațiile despre o eventuală alianță între anumite filiale liberale și PSD. În ultimele zile, tensiunile dintre membrii PNL s-au intensificat, în special după eșecul voinței liderilor centrali de a remania conducerea unor organizații județene și de sector din București, situată în centrul unor controverse în rândul partidului.
Contextul acestor afirmații e dat de recentele operațiuni ale președintelui PNL, Ilie Bolojan, care a încercat să obțină votul pentru înlocuirea conducerilor organizațiilor din mai multe sectoare și județe. La ultimele întâlniri, Bolojan a solicitat comitetului să aprobe schimbarea liderilor locali care, după ultimele alegeri, ar fi fost considerați slabi sau inapți pentru a coordona campanii electorale eficiente. Cu toate acestea, majoritatea s-a dovedit insuficientă pentru a aproba aceste remanieri, ceea ce a alimentat tensiunea internă.
„De ceva timp încoace, se acreditează ideea că împotriva domnului Bolojan s-au aliat oameni din PNL care au PSD în suflet. Cu alte cuvinte, că ne-am fi vândut. Că „PeSeDiștii cei răi din PNL” ar fi votat ieri împotriva înlocuirii liderilor unor organizații de sector din București și din țară.”, a explicat Hubert Thuma pe pagina sa de Facebook, dorind să linistească speculațiile.
Thuma a făcut referire, de asemenea, la poziția mai multor președinți de consilii județene, afirmând că opoziția față de remanieri a provenit dintr-un motiv logic și nu din vreo alianță neoficială. În cazul județului Ilfov, acesta a menționat că din totalul celor 40 de primari, nu mai puțin de 32 sunt membri PNL, iar în județul Brașov, din 58 de primari, 30 sunt liberali, iar la Giurgiu, din 54 de primari, 43 sunt membri ai partidului. Această resursă de primari, considerată esențială pentru strategia electorală a PNL, a fost unul dintre motivele principale pentru care mulți lideri și-au exprimat rezervă față de remanieri, considerând că o schimbare abruptă poate avea efecte negative asupra imaginii și rezultatelor partidului.
În timp ce discursurile despre loialitate și rezultate electorale bune prevalează în interiorul partidului, Thuma susține că votul negativ față de demiterea unor lideri de organizații a venit din dorința de a avea o dezbatere sinceră și constructivă despre schimbările necesare, evitând deciziile pripite. „Deci, dacă este să analizăm „pe bune și pe valoare”, vom avea imaginea că, totuși, propunerea domnului președinte a fost respinsă de oameni cu rezultate electorale foarte bune, care nu pot fi acuzați că sunt „PeSeDiștii cei răi din PNL”.”, a precizat acesta.
Contextul acestor frământări interne a fost amplificat de ședința Biroului Politic Național (BPN) a PNL, unde Ilie Bolojan a încercat să-și momenteze poziția cu un vot de încredere pentru a-și menține mandatul de lider județean și pentru a evita eventuale sancțiuni din partea partidului. În urma unei votări strânse, în care 35 de membri au votat pentru susținerea sa, iar alți câțiva s-au abținut sau au absenteat, Bolojan a reușit să-și păstreze poziția, dar nu fără tensiuni vehiculate în interiorul partidului.
Între timp, speculațiile legate de intențiile reale ale unor lideri rămân active, în special în contextul în care anumite voci din partid sugerează că măsurile contestate au ca scop consolidarea unei poziții de influență pentru anumite cercuri, în ciuda retoricii de unificare și reformare. În actualul climat de nemulțumiri și dezbateri, rămâne de văzut dacă PNL va reuși să gestioneze dezechilibrul intern și să depășească aceste crize înainte de alegerile locale și parlamentare.
Pe fondul acestor conflicte, în urmă cu câteva zile, un alt aspect controversat a ieșit la iveală, legat de finanțările interne și de modul în care se gestionează resursele partidului, dar și de sprijinul pe care liderii îl oferă sau nu în fața unor situații conflictuale. În acest context, impresia generală este că, în interiorul PNL, lupta pentru control și pentru imaginea publică continuă, iar pasivitatea sau deciziile aparent ambigue ale liderilor pot avea consecințe semnificative pentru organizație pe termen lung.
