Bucureștiul, un oraș cu riscuri seismice ce pun în pericol locuitorii, dar și oportunitățile de informare și consolidare a clădirilor
Căutarea unui apartament în București a devenit, în ultimii ani, un adevărat labirint pentru potențialii cumpărători. Motivul principal? Numărul mare de clădiri vechi, unele ridicate fără respectarea standardelor antisismice, ce se află în zona centrală a Capitalei. În acest context, un nou instrument de navigare și informare capătă tot mai multă importanță pentru cei interesați de achiziționarea unei locuințe în oraș: Harta Blocurilor. Creat în 2018 de Teolida Mihai, proiectul a colectat și prezintă date despre peste 9.000 de imobile din București și alte orașe ale țării, facilitând astfel identificarea imobilelor cu risc seismic ridicat și posibilitatea de a evita locuințele periculoase.
Riscul seismic și zonele cele mai vulnerabile din centrul Capitalei
Lista clădirilor încadrate în clasele de risc R1 și R2, cele mai periculoase, este alarmantă. Cele mai multe astfel de imobile se află în zona centrală a Bucureștiului, un „carusel” de clădiri vechi, unele autentice martore ale evenimentelor din trecut, precum cutremurele devastatoare din 1940 și 1977. Străzi precum Calea Victoriei, Calea Moșilor, Bulevardul Carol și Splaiul Independenței sunt pline de clădiri încadrate în aceste categorii, iar riscul seismic reprezintă o reală amenințare pentru locuitori.
Harta Blocurilor oferă detalii despre regimul de înălțime, anul construcției, numărul de scări și apartamente, dar și informații despre starea seismică, ajutând astfel potențialii cumpărători și investitori să-și pună în siguranță deciziile. În plus, acest instrument indică și natura proiectelor de reabilitare a clădirilor din centrul orașului, fiind o resursă valoroasă pentru cei preocupați de siguranța locuinței.
Eforturi de consolidare: cazul blocului „Cireșica” din centrul Bucureștiului
Un exemplu concret al eforturilor de reducere a riscurilor seismice este blocul „Cireșica” de pe Calea Victoriei 101. Clădirea, înălțată în stilul S+P+9+Mansardă, cu 79 de apartamente și spații comerciale, a fost inclusă în lista imobilelor de risc seismic de nivel I, cel mai grav. Recent, Primăria Capitalei a atribuit un contract de aproape 29 de milioane de lei pentru consolidarea acesteia. Lucrările, ce se vor întinde pe o perioadă de doi ani, vor implica un proces complex de reabilitare pentru a garanta siguranța locuitorilor și a contribui la reducerea riscului de cutremur.
Este o veste bună pentru locuitorii zonei, dar și un semnal clar pentru autorități și investitori: consolidarea și modernizarea clădirilor vechi trebuie să devină o prioritate națională, mai ales în capitalele cu risc seismic ridicat precum Bucureștiul. Conform European Facilities for Earthquake Hazard and Risk, cu Bucureștiul în topul orașelor vulnerabile, sunt necesare eforturi susținute pentru a proteja populația și patrimoniul imobiliar.
Perspective și provocări viitoare
Deși demersurile de consolidare și modernizare sunt în plină desfășurare, având în vedere numărul imobilelor vulnerabile și ritmul lent al proiectelor de reabilitare, perspectiva unui oraș sigur pentru locuitori rămâne un obiectiv de durată. Cu toate acestea, tehnologia și munca de informare, precum Harta Blocurilor, deschid oportunități pentru o abordare mai strategică și responsabilă a problemei seismice. În cele din urmă, răbdarea și colaborarea între autorități, proprietari și comunitate vor decide dacă Bucureștiul va reuși să devină un oraș mai sigur în fața amenințărilor naturale.
În timp ce proiectele de consolidare continuă, e important ca și cetățenii să fie ageri în alegerea locuinței și să fie informați despre riscuri. Între timp, autoritățile par să pună bazele unui viitor mai sigur, chiar dacă pașii sunt încă mici în comparație cu amploarea problemei. În fața unui risc seismic încă prezent, mobilizarea pentru consolidarea clădirilor vechi și crearea unui mediu urban sigur rămâne o prioritate a strategiilor de urbanism din București.
