Conform Libertatea: Guvernul României a decis sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) într-un demers ce vizează stingerea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Decizia vine în contextul în care Executivul consideră că instanța supremă s-ar fi substituit puterilor legiuitoare și executive, în special în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice.
Conflict juridic pe tema bugetului justiției
Potrivit declarațiilor premierului ILIE BOŁOJAN, furnizate în cadrul unei conferințe de presă, rațiunea principală a sesizării CCR este percepția că ÎCCJ și-ar fi depășit competențele constituționale. „Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente”, a precizat BOŁOJAN, subliniind că acest principiu ar fi fost încălcat.
Prim-ministrul a argumentat că puterea judecătorească nu dispune nici de competența tehnică, nici de legitimitatea necesară pentru a stabili mecanismul de distribuție a fondurilor publice dintr-un buget general consolidat. Prin obligarea Guvernului de a aloca sume specifice unui anumit sector, în acest caz pentru plata restanțelor salariale din zona justiției, instanța ar perturba echilibrul bugetar național, reprezentând o ingerință directă în activitatea executivă a statului.
Conform informațiilor, ÎCCJ, prin deciziile sale, a solicitat obligarea Guvernului să achite suma de 4,8 miliarde de lei. Acești bani reprezintă restanțe salariale câștigate de magistrați prin procese, dar și eventuale penalități aferente acestor sume.
Contextul deciziei Guvernului
Situația care a dus la această tensiune între cele două instituții a debutat în luna martie, când Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de LIA SAVONEA, a deschis un proces împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor. Acțiunea judiciară a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București și vizează obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele necesare acoperirii unor titluri executorii scadente în anul 2026.
Curtea Supremă a motivat acțiunea prin ceea ce consideră a fi un „refuz nejustificat al Guvernului României și al Ministerului Finanţelor de a asigura şi pune la dispoziția reclamantei toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor”. Printre motivele invocate se numără neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026, diminuarea acestora față de necesarul transmis de ÎCCJ, dar și lipsa asigurării fondurilor, în ciuda faptului că obligația de plată este considerată „certă, lichidă şi exigibilă”. De asemenea, instanța a semnalat nesoluționarea favorabilă a demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară.
Acest diferend pare să aibă rădăcini într-o decizie politică anterioară, luată în luna martie. Premierul ILIE BOŁOJAN a anunțat atunci, după o ședință a coaliției, că s-a identificat o soluție pentru finanțarea unui pachet social propus de PSD, destinat pensionarilor și copiilor cu dizabilități. Ulterior, s-a precizat că, pentru a permite votarea bugetului, s-au decis reduceri de cheltuieli, inclusiv din zona drepturilor obținute de magistrați prin hotărâri judecătorești. Concret, se pare că o sumă de 1,1 miliarde de lei, aferentă unei părți din tranșele restante către magistrați, a fost tăiată de la bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Statul român are de achitat, conform estimărilor, aproximativ 10 miliarde de lei magistraților, sumă ce urmează a fi plătită în tranșe.
Sursa: Libertatea
