Guvernul respinge acuzațiile de presiuni asupra CCR privind reforma pensiilor magistraților
Guvernul României a dezmințit acuzațiile formulate de șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, conform cărora premierul Ilie Bolojan ar fi exercitat presiuni asupra Curții Constituționale (CCR) printr-o scrisoare adresată acesteia. Aceasta și-a exprimat îngrijorarea că avertismentele premierului referitoare la fondurile europene pierdute dacă nu se ia o decizie asupra pensiilor magistraților pot fi interpretate ca ingerințe în independența justiției.
Purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul a prezentat doar „o situație de fapt” și nu a solicitat un verdict anume. “Premierul nu a făcut niciun fel de presiuni asupra CCR, nu a formulat avertismente, ci doar a adus în discuție importanța informației corecte pentru o decizie judecătorească”, a explicat Dogioiu.
Tensiuni între Guvern și justiție
Scrisoarea premierului Bolojan a fost trimisă în contextul unei reforme controversate a pensiilor magistraților, aflată pe agenda CCR pentru ședința programată pe 11 februarie. Aceasta a fost percepută de Lia Savonea ca o amenințare, în special prin invocarea pierderii a 231 de milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă instanța nu se pronunță favorabil.
“Îndemnurile premierului de a lua în considerare consecințele financiare reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”, a subliniat Savonea în comunicatul ei. În plus, a subliniat faptul că CCR trebuie să acționeze independent de presiuni politice și financiar-bugetare, cu scopul de a garanta supremația Constituției.
Strategia Guvernului și reacția CCR
De cealaltă parte, Dogioiu a amintit că un demers similar a fost realizat de Lia Savonea, care a trimis la CCR o expertiză privind evoluția pensiilor magistraților. „Este ceea ce a considerat necesar doamna Lia Savonea, chiar dacă expertiza a fost extrem de discutabilă”, a ținut să adauge purtătoarea de cuvânt.
În scrisoarea adresată CCR, premierul a menționat, printre altele, că decizia instanței influențează strâns viitorul financiar al României în relație cu Uniunea Europeană. Comisia Europeană a evaluat că jalonul legat de reforma pensiilor magistraților nu a fost îndeplinit și a așteptat verdictul CCR ca pe un element de decizie. Totuși, comunicatul Comisiei ar putea să nu vină până după 11 februarie 2026, ceea ce intensifică presiunea asupra Curții.
Între legitimitate și ingerință
Lia Savonea a invocat articolul 148 din Constituție, care reglementează obligațiile României în raport cu Uniunea Europeană, argumentând că acesta nu justifică exercitarea de presiuni asupra unei autorități jurisdicționale. „Independența justiției nu este doar un principiu de bază, ci și o condiție esențială pentru angajamentele europene ale României”, a precizat Savonea.
Tensiunile dintre Guvern și instanțele de judecată sunt mai mult decât evidente în acest moment. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități ar trebui să se desfășoare fără amenințări sau presiuni subiective. Savonea a încheiat cu un apel ca premierul să reafirme atașamentul față de independența justiției, subliniind că respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.
Această dispută subliniază nu doar fricțiunile interne din România, ci și provocările majore cu care se confruntă justiția în fața presiunilor politice. În acest context, rămâne de văzut cum va decide CCR și ce implicații vor avea aceste decizii pentru viitorul relațiilor dintre Guvern și instituțiile judiciare.
