Guvernul Orban a căzut după doar trei luni de mandat
Guvernul condus de Ludovic Orban a fost demis prin moțiune de cenzură, la doar trei luni de la instalare. Moțiunea a fost votată de 261 de parlamentari, depășind majoritatea necesară pentru a trece. Anunțul a fost făcut de Marcel Ciolacu, președintele interimar al Partidului Social Democrat (PSD), principala forță politică care a inițiat demersul.
O criză politică fără precedent
Marcel Ciolacu a catalogat momentul ca fiind o „criză fără precedent” provocată de fostul premier. El a subliniat mobilizarea intensă din timpul votului, scorul obținut de moțiune fiind unul neobișnuit de mare. Succesul moțiunii de cenzură conduce la scenariul obișnuit în astfel de situații: demisia prim-ministrului și a întregului guvern.
Conform Constituției României, o moțiune de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al parlamentarilor. Pentru a fi adoptată, moțiunea are nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor, respectiv 233 de voturi. Articolul 113 din Constituție reglementează în detaliu procedura, stabilind clar pașii de urmat.
Istoricul moțiunilor de cenzură în România
Până la momentul februarie 2020, Parlamentul României a mai demis trei guverne prin moțiune de cenzură. Două dintre acestea au fost rezultatul direct al opoziției: Guvernul Emil Boc 2 în 2009 și Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu în 2012.
Unul dintre cazuri a fost atipic. În 2017, Guvernul Grindeanu a fost demis chiar de coaliția de guvernare, PSD, pentru a schimba premierul. Procedura prevede ca o moțiune de cenzură să conțină o expunere detaliată a motivelor care au condus la această decizie. După depunere, moțiunea este dezbătută și votată în ședință comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Urmările demiterii guvernului
După ce moțiunea de cenzură este votată, deputații și senatorii nu își mai pot retrage semnăturile. În cazul în care moțiunea este adoptată, premierul este obligat să își prezinte demisia. Ulterior, începe procesul de formare a unui nou guvern. Președintele țării cheamă partidele la consultări pentru a identifica un nou premier.
Acesta, dacă obține susținerea majorității parlamentare, are la dispoziție zece zile pentru a prezenta Parlamentului un guvern și a cere votul de încredere. Important de menționat este că, în cazul respingerii, cei care au semnat moțiunea de cenzură nu mai pot iniția o nouă moțiune în aceeași sesiune parlamentară.
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă a fost supusă votului în Parlament pe 10 octombrie 2019.
Sursa: Libertatea
