Conform Gândul: Guvernul Niculescu a realizat prima rectificare bugetară vineri, 30 octombrie, pe fondul unei situații critice a finanțelor publice și a necesității de a acoperi cheltuieli stringente. Ministrul de Finanțe, ALEXANDRU Nazare, a anunțat deja o a doua rectificare pentru sfârșitul lunii noiembrie. ANALISTUL economic ADRIAN Negrescu avertizează că, în realitate, banii alocați sunt deja cheltuiți, iar România se confruntă cu un risc major de dezechilibru bugetar, echivalentul unui faliment nedeclarat.
Spirala datoriilor și găuri bugetare
România se află în fața unui pericol iminent de dezechilibru bugetar, neavând rezerve financiare pentru a acoperi o gaură estimată la 4,2 miliarde de euro. Potrivit ANALISTULUI economic ADRIAN Negrescu, sumele anunțate de guvern sunt deja angajate pentru diverse lucrări publice.
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul primei rectificări bugetare, care propune majorarea deficitului bugetar cu 3,5 miliarde de lei, ajungând la 130,3 miliarde de lei. Totuși, ținta de deficit rămâne neschimbată la 6,2% din PIB, datorită actualizării valorii economiei naționale. Rectificarea vizează suplimentarea fondurilor pentru sănătate, pensii, salarii și plata datoriilor către autoritățile locale, în timp ce alte ministere vor pierde sume importante din bugetele inițiale.
Costurile cu dobânzile la credite vor reprezenta 3% din PIB în acest an, echivalentul a aproape 10% din veniturile bugetare. Nevalidarea cererilor de plată de către Comisia Europeană riscă să deterioreze și mai mult deficitul public. Până la sfârșitul anului, statul mai are nevoie de 70 de miliarde de lei pentru finanțarea deficitului și rostogolirea datoriei, resurse care, conform lui ADRIAN Negrescu, nu mai există.
Dobânzile depășesc investițiile
În primele nouă luni ale anului, dobânzile plătite de stat au însumat 51 de miliarde de lei, cu 16 miliarde de lei mai mult decât totalul investițiilor publice realizate din resurse proprii. Investițiile au fost susținute în mare parte de fonduri europene, din totalul de 106 miliarde de lei alocate investițiilor, 71 de miliarde au provenit din UE, iar 35 de miliarde din bugetul de stat.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 11 miliarde de lei (2,1 miliarde de euro) față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cheltuielile de capital au scăzut cu 12%. Astfel, rectified bugetară crește deficitul cu 3,5 miliarde de lei, ajungând la 130 de miliarde de lei, menținând ponderea în PIB la 6,2%. Pe lângă deficit, statul trebuie să refinanțeze datoria ajunsă la scadență.
Impactul rectificării
ANALIStul economic ADRIAN Negrescu consideră că rectificarea bugetară va avea un impact redus asupra redresării economice. Aceasta va acoperi, în principal, cheltuieli curente ale instituțiilor publice, într-un context de sărăcie bugetară accentuată în ultimii trei ani. Finanțarea rectificării se bazează în mare parte pe împrumuturi, iar ministerul de resort așteaptă cu îngrijorare confirmarea fondurilor europene din PNRR.
Cea de-a doua rectificare bugetară, anunțată pentru sfârșitul lunii noiembrie, va trebui să prioritizeze atragerea fondurilor europene. Suma de 6,4 miliarde de euro din PNRR este esențială pentru a evita un colaps financiar. Nedeblocarea acestor fonduri ar pune sub semnul întrebării întreaga rectificare bugetară. Efectele asupra economiei ar putea apărea prin achitarea facturilor restante către sectorul construcțiilor, unde numeroase companii se confruntă cu blocaje financiare.
Datoria externă și dobânzile
România se confruntă cu o situație financiară dificilă, fiind prinsă într-o spirală a datoriilor. Costurile cu dobânzile se ridică la aproximativ 37 de milioane de euro zilnic, totalizând circa 13 miliarde de euro anual. Estimările indică o creștere a acestor costuri la aproape 17 miliarde de euro anul viitor. Statul român se vede nevoit să se împrumute pentru a acoperi dobânzile la creditele contractate anterior. Anul viitor, plata datoriei publice va atinge suma de 29 de miliarde de euro, cea mai mare din istoria țării.
Guvernul Luca Niculescu se confruntă cu o misiune dificilă de a achita aceste obligații, concomitent cu obiectivul de a reduce deficitul bugetar la 5,2% din PIB, așa cum și-a asumat în fața finanțatorilor. Creșterea dobânzilor este anticipată atâta timp cât nu există un program coerent de relansare economică.
Sursa: Gândul
