Guvernul ia în calcul listarea la bursă a unor companii de stat, o mișcare care stârnește controverse și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul unor active strategice. Printre acestea se numără CEC Bank, Salrom, dar și alte entități importante precum Poșta Română sau Loteria Română. Evaluările realizate pentru listare sunt considerate de unii specialiști ca fiind subevaluate, sugerând o posibilă vânzare la preț redus a unor „bijuterii” ale statului.
CEC Bank: o bancă cu „defect”
Cazul CEC Bank este exemplul cel mai evident al acestei abordări. Instituția financiară, a patra cea mai mare bancă din România după active (aproape 100 de miliarde de lei) și cu profituri record, este privită paradoxal de Guvern ca un „pacient” care are nevoie de „tratament prin forța pieței”. Documentele oficiale justifică această măsură prin „sensibilitatea politică” a băncii, considerând că rolul său social – susținerea programelor guvernamentale pentru IMM-uri, agricultură și locuințe pentru tineri – reprezintă un risc. Experții consultați au subliniat că statul pare să renunțe la un instrument important de injectare a capitalului în economie.
AMEPIP a evaluat CEC Bank la 5,4 miliarde de lei, o sumă care abia acoperă capitalurile proprii. Această evaluare nu reflectă majorarea de capital de 1 miliard de lei recent aprobată de Comisia Europeană. Metoda de calcul utilizată pare cel puțin discutabilă: CEC Bank a fost comparată cu Patria Bank, o bancă de nișă de aproape 20 de ori mai mică. Dacă s-ar utiliza multipli de piață corecți, raportați la Banca Transilvania sau BRD, valoarea reală a CEC Bank ar putea oscila între 9 și 17 miliarde de lei. Praktik, statul propune o vânzare cu o „reducere” de peste 50%.
Grafitul și soarta Salrom
O situație similară se regăsește și la Salrom. Evaluată la doar 616 milioane de lei, compania deține un atu strategic important: licența pentru zăcământul de grafit de la Baia de Fier. În contextul în care grafitul este esențial pentru bateriile mașinilor electrice și a fost inclus de UE pe lista proiectelor de interes strategic (cu finanțări de 450 milioane euro), Guvernul dorește deschiderea acționariatului către privați. Decizia vine într-un moment paradoxal: exact când compania capătă o valoare geopolitică și industrială uriașă, statul se grăbește să cedeze din beneficiile viitoare.
Planuri de listare
Potrivit documentelor, pe lângă CEC Bank și Salrom, mai multe companii sunt eligibile pentru listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului. Acestea includ Administrația Porturilor Maritime Constanța, Compania Națională Aeroporturi București, Loteria Română, Imprimeria Națională, Cuprumin – Zăcământul Roșia Poieni, Uzina Mecanică Cugir și Poșta Română. Aceste planuri ridică întrebări cu privire la strategia pe termen lung a României.
Rămâne de văzut dacă această strategie va aduce beneficii reale contribuabililor sau va avantaja exclusiv fondurile de investiții.
