Guvernul României a adoptat marți un pachet controversat de reformă administrativă, care prevede desființarea a 6.409 posturi din administrația locală și centrală. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a subliniat că aceste măsuri vizând reducerea aparatului bugetar sunt menite să asigure un stat mai suplu și servicii publice mai bune pentru cetățeni. Cu toate acestea, întrebările privind impactul acestora asupra calității serviciilor se amplifică.
Descentralizare și eficientizare
„Prin acest pachet de măsuri, am creat condițiile necesare pentru descentralizare și am eliminat obstacolele birocratice din calea acestui proces”, a declarat Cseke. Autoritățile locale vor obține astfel puterea de a decide asupra unor aspecte esențiale, cum ar fi relocarea sălilor de jocuri de noroc. Ministrul a promis că, odată cu această reformă, primăriile vor avea acces mai rapid la fonduri pentru proiecte, fără a mai aștepta aprobări complicate de la autoritățile centrale.
Spre exemplu, primăriile vor putea solicita preluarea imobilelor abandonate, iar transferul proprietăților de la stat la unitățile administrativ-teritoriale va fi simplificat. Cseke a adăugat că noile reglementări sunt concepute pentru a servi interesul public, facilitând astfel crearea de creșe sau cabinete medicale în clădiri renovate.
Impactul asupra administrațiilor locale
Noile reglementări aduc și o serie de provocări. Începând cu anul 2027, 30% din totalul posturilor ocupate și vacante în administrațiile locale va trebui să fie desființat. Această măsură a stârnit îngrijorare printre angajații din administrațiile publice, care se tem că reducerea personalului va afecta calitatea serviciilor oferite cetățenilor.
Cseke a reconfirmat că nu vor exista reduceri pentru cele 731 de unități administrativ-teritoriale cu un număr echilibrat de angajați. Cu toate acestea, se așteaptă ca numărul angajaților din primăriile comunelor mari să fie reglat în funcție de numărul de locuitori. Criticii măsurii susțin că o astfel de modificare ar putea genera un deficit de personal în gospodăriile locale, afectând eficiența acestora.
Reacții la nivel politic și social
Pe fondul acestor măsuri, reacțiile din rândul partidelor politice și al societății civile nu au întârziat să apară. Opoziția a condamnat reformele, subliniind că reducerea numărului de funcții publice va duce la un șomaj crescut și la o scădere a calității serviciilor. Liderul unui partid de opoziție a declarat că „reforma este o măsură populistă, care va avea consecințe grave asupra comunităților locale”.
Pe de altă parte, unele organizații non-guvernamentale susțin că această reformă ar putea fi o oportunitate de a eficientiza administrația publică. „Este un pas înainte în încercarea de a elimina birocrația excesivă, dar trebuie să ne asigurăm că nu sacrifiem serviciile esențiale”, a declarat un expert în administrare publică.
De asemenea, cetățenii au reacționat cu un amestec de scepticism și optimism, unii considerând că o reducere a posturilor ar putea duce la o mai bună gestionare a fondurilor publice, în timp ce alții se tem de o deteriorare a serviciilor esențiale.
Reforma administrativă adoptată de Guvernul României deschide un nou capitol în gestionarea resurselor publice, dar provocările rămân. Deși promite eficiență și o descentralizare mai rapidă, efectele asupra comunităților locale vor fi observate în timp, iar responsabilitatea pentru succesul acestor măsuri va reveni administrației publice și, în final, cetățenilor.
