Conform Libertatea: Guvernul amână, din nou, intrarea în vigoare a legii privind integritatea, esențială pentru PNRR, transferând responsabilitatea pe ultima sută de metri a planului european. Termenul inițial de adoptare, decembrie 2024, a fost devansat succesiv, ajungând acum la sfârșitul primului trimestru din 2026. Această întârziere ridică semne de întrebare cu privire la angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene.
Reforma integrității, blocată în navigarea legislativă
Proiectul legislativ privind integritatea își are originea în angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mai precis în Componenta privind buna guvernanță și Jalonul 431. Acesta vizează adoptarea și intrarea în vigoare a legislației consolidate privind integritatea, având ca termen T4/2024, adică finalul anului curent. Ideea din spatele reformei era clară: consolidarea și actualizarea legislației existente privind integritatea, inclusiv prin unificarea actelor normative sau propunerea unor noi reglementări, după o prealabilă evaluare.
Ministrul Cătălin Predoiu, în calitate de senator, a fost cel care și-a asumat acest proiect de lege, subliniind importanța sa pentru îndeplinirea cerințelor PNRR. Totuși, dificultățile în parcurgerea procesului legislativ au devenit evidente. Partidele din coaliția de guvernare nu au reușit să ajungă la un consens, contribuind la amânarea permanentă a intrării în vigoare a legii.
Impactul deciziilor CCR și renegocierea PNRR
Un alt factor care a complicat situația a fost decizia Curții Constituționale a României (CCR) din mai 2025, referitoare la declarațiile de avere. Această decizie a necesitat o reevaluare a proiectului legislativ, pentru a se asigura că noile reglementări sunt în concordanță cu interpretarea CCR.
În luna octombrie a anului trecut, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) confirma că jalonul privind integritatea este în curs de îndeplinire, fiind parte a cererii de plată numărul 6 din PNRR. La acea vreme, România avea în plan opt cereri de plată, iar multe dintre obiective erau încă nerealizate.
Ulterior, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, care au condus la o renegociere a țintelor și jaloanelor PNRR, inclusiv renunțarea la anumuse investitii, termenul pentru jalonul referitor la integritate a fost mutat. În 2025, cu Ilie Bolojan în fruntea Guvernului și Adrian Câciu la MIPE, termenul a fost împins către T1/2026, adică cererea de plată 6 din 6. Acest lucru a coincis cu o perioadă în care România încă avea un guvern cu puteri depline și PSD la conducere.
Precedente legislative: Legea salarizării, un alt exemplu de amânare
Situația legii privind integritatea nu este singulară. O strategie similară de amânare a fost aplicată și în cazul noii legi a salarizării. Planul inițial prevedea ca legea salarizării unitare să fie finalizată până la sfârșitul lunii iunie 2023. Însă, din cauza dificultăților în elaborare și a anului electoral, aceasta a fost amânată constant.
Cu acceptul Comisiei Europene, proiectul legii salarizării a fost, de asemenea, mutat pe ultima cerere de plată a PNRR. În prezent, nicio formă agreată a legii salarizării nu a ajuns în Parlament, subiectul generând deja scandaluri, în contextul în care anumite venituri ar urma să fie diminuate.
În acest moment, acuzațiile curg între partidele politice cu privire la tergiversarea legii ANI. Termenul final pentru finalizarea PNRR se apropie, respectiv sfârșitul lunii august, însă eforturile de a aduce proiectul legislativ la finalitate par să se confrunte în continuare cu obstacole politice.
Sursa: Libertatea
