Conform Gândul: Greenpeace cere publicarea integrală a datelor privind suprafețele de 1,9 milioane de hectare identificate ca potențiale arii protejate în România, acuzând Ministerul Mediului de o propunere „revoltătoare” care nu atinge ținta europeană de 10% protecție strictă. ONG-ul solicită un moratoriu imediat pe exploatările forestiere și intervențiile în aceste zone, avertizând că acestea riscă să fie distruse până în 2030 dacă nu sunt protejate.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului, este pusă în fața unor critici virulente din partea organizației Greenpeace. Conform ONG-ului, propunerea ministerului pentru zonele de protecție strictă din România este „de-a dreptul revoltătoare”, prezentând o țintă de doar 2,54% din teritoriul național, în loc de cei 10% asumați. Mai mult, Greenpeace susține că peste 90% din suprafața propusă deja beneficia de statut de protecție, fiind doar „reambalate” pentru a îmbunătăți cifrele, suprafața nouă adăugată fiind infimă, de doar 0,25%.
Greenpeace critică reducerea drastică a suprafeței protejate
Organizația ecologistă atrage atenția asupra faptului că, timp de trei ani și pe cheltuiala publică, experții au cartografiat 1,9 milioane de hectare de păduri seculare, râuri și pajiști valoroase. Însă, Ministerul Mediului ar fi acordat un drept de veto instituțiilor Romsilva și ANAR, permițându-le acestora să elimine sute de mii de hectare de pe listă, nu pentru a le proteja ulterior, ci pentru a continua exploatarea lor. Greenpeace avertizează că, fără o intervenție imediată, aceste suprafețe riscă să fie distruse până în 2030.
„Nu-i putem lăsa să îngroape munca experților în sertare și să ne compromită viitorul. Avem nevoie de păduri reziliente”, transmit cei de la Greenpeace, care cer publicarea imediată a hărților GIS și a tuturor datelor colectate. De asemenea, ONG-ul solicită oprirea oricăror exploatări și intervenții pe cele 1,9 milioane de hectare identificate, până la desemnarea oficială a statutului lor de protecție, și stabilirea unui calendar clar cu termene fixe pentru atingerea țintei reale de 10% protecție strictă. Greenpeace invită publicul larg, prin intermediul ecologiștilor, să trimită emailuri ministerului pentru a susține aceste solicitări.
Președintele Iohannis cere reexaminarea legii ariilor protejate
În contextul dezbaterilor privind protecția mediului, Administrația Prezidențială a transmis Parlamentului o cerere de reexaminare a Legii pentru completarea art. 56^1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. La sfârșitul lunii octombrie 2025, Parlamentul a trimis legea spre promulgare, aceasta vizând posibilitatea ca, la solicitarea beneficiarului, autoritățile competente să poată modifica limitele ariilor naturale protejate, scoțând din acestea suprafețe pentru care existau obiective de investiții aprobate anterior datei de 29 iunie 2007.
Președintele Klaus Iohannis subliniază că, deși Curtea Constituțională a respins obiecțiile de neconstituționalitate formulate anterior, Parlamentul trebuie să reevalueze necesitatea, oportunitatea și eficiența soluțiilor legislative propuse, având în vedere evoluțiile din ultimii ani. Motivarea inițială a legii, bazată pe creșterea prețurilor la energie din 2021, nu a fost actualizată, în ciuda faptului că legea a fost adoptată în 2025 și reexaminarea are loc în 2026.
Nicuşor Dan solicită clarificări legislative esențiale
Președinția României dorește o reevaluare a aspectelor esențiale din lege, inclusiv clarificarea noțiunilor terminologice, definirea criteriilor obiective pentru identificarea „beneficiarului”, introducerea unui mecanism de coordonare cu autoritățile de mediu pentru Directivele Păsări și EIA, precum și explicitarea distincției între ariile de interes național și comunitar. De asemenea, se cere introducerea unor garanții tehnice echivalente pentru excepțiile reglementate și o delimitare mai clară a domeniului de aplicare pentru exceptarea capacităților energetice supuse lucrărilor de mentenanță sau modernizare.
Legea Biodiversității, contestată la Curtea Constituțională de către AUR
Pe lângă dezbaterile privind ariile protejate, Legea Biodiversității se află și ea în atenția autorităților. Proiectul de lege privind Strategia Națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 a fost contestat la Curtea Constituțională de către formațiunea AUR. Decizia magistraților CCR este așteptată în curând. Diana Buzoianu a criticat anterior anumite amendamente, atribuite PSD, referitoare la co-administrarea parcurilor naționale și a siturilor Natura 2000, avertizând că acestea ar putea bloca miliarde de euro din fonduri europene și compromite îndeplinirea jaloanelor din PNRR.
Sursa: Gândul
