Zeci de organizații civice din București și din alte orașe ale țării cer autorităților locale legalizarea grădinilor comunitare pe domeniul public, o practică extrem de răspândită în Europa, dar încă interzisă în România. Acțiunea vine din partea Rețelei Grădinilor Comunitare, o structură recent înființată, care reunește 23 de grupuri civice și organizații, majoritatea active în Capitală. Aceasta solicită autorităților locale adoptarea unui cadru legal clar, care să permită locuitorilor să cultive plante comestibile în spațiile publice, în condițiile în care, în prezent, această activitate este ilegală.
Lipsa legalității și impactul asupra comunităților urbane
Adrian Dohotaru, membru al rețelei, afirmă că inițiativa are ca scop normalizarea și legalizarea practică a grădinăritului comunitar pe domeniul public. În prezent, cultivarea plantelor pe spații verzi din orașe este interzisă prin legislația națională, ceea ce limitează activitatea entuziaștilor și afectează dezvoltarea unor civilizații sustenabile și integrate în mediul urban. Rețeaua cere autorităților locale crearea unor regulamente specifice, astfel încât astfel de cultivări să devină parte integrantă a peisajului urban, nu o activitate clandestină sau informală.
Inițiatorii propun ca, începând din 2026, fiecare mare oraș din țară să aibă cel puțin 10 spații-pilot dedicate grădinilor comunitare, unde cetățenii pot cultiva fructe, legume și alte plante pentru consum propriu. În paralel, rețeaua și-a făcut simțită prezența și în relația cu administrațiile locale, depunând solicitări oficiale către primăriile din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu, încă așteptând răspunsuri concrete.
Existența „gradinilor informale” și interesul comunităților
Deși oficial reglementate nu sunt, grădinile comunitare în stil informal există deja în mai multe zone ale orașelor, inclusiv în Capitală. Reprezentanții rețelei arată că interesul locuitorilor pentru astfel de spații este clar, iar datele obținute dintr-un chestionar realizat pe un eșantion de aproape 2.000 de cetățeni din București și alte nouă orașe confirmă dorința pentru spații verzi în care să se cultive zarzavaturi și fructe. Aproximativ 15% dintre respondenți au menționat aceste grădini și livezi comunitare printre primele preferințe pentru peisajele urbane.
Adrian Dohotaru povestește cum a început să cultive pe un teren public abandonat după ce copilul său a ajuns să creadă că alimentația se limitează la supermarket. În opinia sa, lipsa acestor spații duce la pierderea contactului cu sursa hranei, cu natura, dar și la înstrăinarea între generații, făcând ca în virtutea lipsei de acces la cultivare, oamenii să se deprindă cu consumul de alimente ultraprocesate, care în timp pot provoca boli grave.
Costuri și perspective de implementare
Referindu-se la costurile implicate, Dohotaru afirmă că acestea pot fi reduse considerabil dacă administrația locală oferă teren și câteva resurse precum apa. El precizează că, pentru a deveni realitate, inițiativele trebuie să fie sprijinite prin reguli clare, iar eforturile deja depuse în acest sens se materializează în solicitări oficiale către autorități. Pentru București, o prioritate este adoptarea unui regulament explicit pentru grădinile comunitare pe domeniul public, bazat pe un model propus deja de rețea.
Printre organizațiile semnatare se numără Asociația Peisagiștilor din România, Grupul de inițiativă civică pentru Grădina Comunitară Titan și alte grupuri locale dedicate spațiilor verzi. Deși încă în așteptarea răspunsurilor, reprezentanții acestor entități rămân optimiști, considerând că o legislație clară ar putea transforma peisajul urban al României și ar aduce beneficii sociale, ecologice și de sănătate pentru comunitățile locale. În perspectiva viitoare, inițiativele de acest tip par să capete tot mai multă susținere, atât pe plan politic, cât și din partea locuitorilor, pentru a face din grădinile comunitare o realitate urbană palpabilă în orașele din țară.
