ChatGPT, unul dintre cele mai avansate modele de limbaj dezvoltate de OpenAI, a generat în ultimii ani o adevărată revoluție în modul în care interacționăm cu tehnologia și obținem informații online. Perceput adesea ca o sursă sigură și rapidă de răspunsuri, oamenii au început să îl folosească pentru aproape orice subiect, de la educație și cercetare până la asistență în afaceri sau chiar în domeniul medical. Însă, în spatele acestei imagini de “aliat” de încredere se ascund și limite semnificative, iar greșelile pot fi frecvente, uneori cu consecințe importante.
Eroarea umbrită de mecanismele tehnologiei
ChatGPT nu „ține minte” sau „știe” informațiile precum un om. În loc să verifice în permanență sursele sau să dețină o bază de date actualizată, răspunsurile sale sunt generate pe baza unor tipare statistice învățate dintr-o cantitate uriașă de texte. Astfel, modelul estimează ce cuvinte ar putea urma într-o propoziție, contextul fiind singurul său ghid. Acest proces asigură fiecărei interacțiuni o exprimare fluentă și convingătoare, însă nu garantează în mod automat corectitudinea factuală.
Motivul principal pentru erori ține, așadar, de lipsa accesului în timp real la surse verificabile. ChatGPT nu are mecanisme interne de validare, iar răspunsurile sale pot fi influențate de ambiguitate, informații incomplete sau şi, mai grav, de fenomene de „halucinație” – situația în care inventează detaile pentru a completa lacunele, mai ales în cazul întrebărilor specifice, precum citate, studii inexistente sau date tehnice obscure. În unele cazuri, poate genera afirmații extrem de convingătoare, dar complet false, punând în pericol încrederea în aceste tehnologii.
Cum să te protejezi de răspunsurile greșite?
Primul pas pentru a evita capcanele oferite de ChatGPT constă în formularea clară și precisă a întrebărilor. În loc de „Spune-mi despre inteligența artificială”, o întrebare mai specifică, precum „Explică, pe scurt, ce este un model de limbaj și care sunt limitele lui”, va conduce la răspunsuri mai exacte. Pentru a reduce riscul de dezinformare, verificarea informațiilor obținute trebuie făcută întotdeauna prin comparare cu surse de încredere, mai ales în domenii sensibile precum sănătatea, legislația sau economia.
Utilizatorii trebuie să fie conștienți de rolul real al acestei unelte: un sprijin în documentare, nu o autoritate absolută a adevărului. În acest sens, formularea unor întrebări care solicită limitele răspunsului sau care cer explicații pas cu pas ajută la obținerea unor rezultate mai exacte și la identificarea eventualelor greșeli. Dialogul reiterat și punerea unor întrebări de clarificare pot, de asemenea, induce răspunsuri mai nuanțate, evitând capcanele unor interpretări eronate.
O perspectivă responsabilă în utilizare
Într-un peisaj tehnologic în continuă evoluție, rolul utilizatorului devine din ce în ce mai important. OpenAI și alte companii dezvoltatoare lucrează pentru a îmbunătăți calitatea răspunsurilor și pentru a introduce mecanisme de verificare, însă până atunci, responsabilitatea rămâne în mâinile celor care interacționează cu aceste sisteme. ChatGPT poate accelera cercetarea, clarificarea ideilor și chiar generarea de conținut, dar greșelile sale rămân o realitate pe care trebuie să o conștientizăm cu toții.
Tendințele actuale indică o adaptare mai subtilă a acestor modele, încorporarea unor sisteme de verificare în timp real și o mai bună educație a utilizatorilor în privința limitărilor tehnologice. În contextul unei epoci în care informația devine tot mai volatilă și mai ușor falsificabil, cheia constă într-un echilibru între beneficiile oferite de inteligența artificială și o doză sănătoasă de scepticism și verificare. Astfel, va putea fi valorificată, într-un mod responsabil, capacitatea acestor modele de a sprijini în mod real și sigur procesul decizional și învățarea.
