ULTIMA ORĂ
Premierul Nicușor Dan a participat joi seară la o întâlnire trilatelară importantă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Întâlnire la Chișinău: Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski discută securitatea regională și proiecte comune Președintele României, Nicușor Dan, s-a aflat joi la Chișinău, unde a purtat discuții cu omologul său moldovean, Maia Sandu, și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Solidaritate trilaterală pentru stabilitate regională Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat importanța relației bilaterale și trilaterale cu Republica Moldova și Ucraina, accentuând legăturile istorice, culturale și lingvistice ce unesc România și Republica Moldova Întâlnire tripartită la Chișinău Președintele României, Nicușor Dan, se va întâlni astăzi, la Chișinău, cu omologul său din Republica Moldova, MAIA SANDU, și cu Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski UDMR, poziție fermă privind formarea noului Guvern: Colaborarea cu AUR, exclusă Tanczos Barna, vicepremier interimar al României, a declarat că țara are nevoie de un Guvern cu puteri depline, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este dispusă să participe la formarea unui nou Executiv, însă exclude categoric orice colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Zelenski LA CHIȘINĂU PENTRU ANIVERSAREA INDEPENDENȚEI MOLDOVEI Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski, a ajuns joi la Chișinău Premierul Nicușor Dan a participat joi seară la o întâlnire trilatelară importantă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Întâlnire la Chișinău: Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski discută securitatea regională și proiecte comune Președintele României, Nicușor Dan, s-a aflat joi la Chișinău, unde a purtat discuții cu omologul său moldovean, Maia Sandu, și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Solidaritate trilaterală pentru stabilitate regională Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat importanța relației bilaterale și trilaterale cu Republica Moldova și Ucraina, accentuând legăturile istorice, culturale și lingvistice ce unesc România și Republica Moldova Întâlnire tripartită la Chișinău Președintele României, Nicușor Dan, se va întâlni astăzi, la Chișinău, cu omologul său din Republica Moldova, MAIA SANDU, și cu Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski UDMR, poziție fermă privind formarea noului Guvern: Colaborarea cu AUR, exclusă Tanczos Barna, vicepremier interimar al României, a declarat că țara are nevoie de un Guvern cu puteri depline, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este dispusă să participe la formarea unui nou Executiv, însă exclude categoric orice colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Zelenski LA CHIȘINĂU PENTRU ANIVERSAREA INDEPENDENȚEI MOLDOVEI Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski, a ajuns joi la Chișinău
AcasăAnalize › Originea acestor dulciuri crocante nu este chineză, ci japoneză, cu o poveste ce traversează secole și culturi, conform cercetărilor recente
Analize

Originea acestor dulciuri crocante nu este chineză, ci japoneză, cu o poveste ce traversează secole și culturi, conform cercetărilor recente

Originea acestor dulciuri crocante nu este chineză, ci japoneză, cu o poveste ce traversează secole și culturi, conform cercetărilor recente.

Japonia, leagănul biscuiților cu mesaj

Yasuko Nakamachi, o autoare japoneză, a fost cea care a pornit pe urmele adevăratei origini a acestor fursecuri. Totul a început în 1990, când a deschis un biscuite norocos după o masă la un restaurant chinezesc din New York. Mesajul din interior a stârnit curiozitatea. Ani mai târziu, Nakamachi a descoperit o carte despre istoria dulciurilor japoneze. Acolo, a găsit o tradiție similară: dulciuri de Anul Nou din aluat de orez, cu mesaje scrise, numite „tsujiura gashi”.

Aceste dulciuri proveneau din Kanazawa, în prefectura Ishikawa din Japonia. În plus, a descoperit o ilustrație din perioada Edo (1603-1868), care înfățișa un vânzător pregătind senbei pliate, foarte asemănătoare cu fursecurile norocoase. Astfel, concluzia a fost clară: Japonia producea astfel de dulciuri de sute de ani.

De la casele de geishă la restaurantele din America

În Japonia, aceste dulciuri erau inițial destinate elitei. Acestea conțineau proverbe, replici umoristice sau versuri din cântece populare. Răspândirea lor în SUA rămâne un mister, dar istoricii cred că Japanese Tea Garden din San Francisco a avut un rol cheie. Acolo, brutăria Benkyodo a început producția de biscuiți norocoși.

Al Doilea Război Mondial a schimbat cursul istoriei. Producția fabricilor japoneze din SUA a fost întreruptă. Mulți americani de origine japoneză au fost forțați în lagăre de internare. Fabricile deținute de proprietari chinezi au preluat producția și au popularizat fursecurile norocoase, asociindu-le cu bucătăria chineză.

O industrie în tranziție și renașterea culturală

Producătorii tradiționali de biscuiți norocoși sunt tot mai puțini. Wing Noodles din Montreal, cea mai veche fabrică din Canada, s-a închis în 2025 după opt decenii de activitate. În San Francisco, Golden Gate Fortune Cookie Factory, fondată în 1962, este singura fabrică rămasă. Wonton Food Company din New York este, în prezent, cel mai mare producător din lume.

O excepție notabilă este Oakland Fortune Factory, fondată în 1957. Cumpărată în 2016 de Jiamin Wong, fabrica a fost revitalizată de fiica sa, Alicia, și de soțul acesteia, Alex Issvoran. Aceștia au creat „prăjituri de solidaritate” cu citate de la activiști ai drepturilor civile, în timpul protestelor Black Lives Matter. Parte din încasări au fost donate organizațiilor caritabile. În 2022, au lansat o serie dedicată campaniei Stop Asian Hate.

Bucătarul Kurt Evans, proprietarul restaurantului chinezo-afro-american Black Dragon din Philadelphia, folosește fursecurile norocoase cu zicale din cultura afro-americană. El consideră că acestea sunt o modalitate excelentă de a păstra cultura.

Sursa: Mediafax