ULTIMA ORĂ
Pîslaru: Invitația PNL, răspuns la atac ● AUR cere anticipate, PSD cu decizii pe ordinea de zi Petrișor Peiu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, susține că singura soluție democratică pentru ieșirea din criza politică actuală o reprezintă organizarea de alegeri parlamentare anticipate ● PSD își amână decizia privind participarea la guvernare Partidul Social Democrat (PSD) nu a luat încă o decizie finală privind intrarea în viitorul Guvern, liderul formațiunii, Sorin Grindeanu, anunțând că o eventuală hotărâre va fi luată duminică, după consultările interne ● Senatul român, prin vocea senatorului Clement Sava, viceliderul Grupului PACE Întâi România, și-a arătat sprijinul ferm pentru familia Samson, cu ocazia protestului organizat în București ● Ilie Bolojan și-a depus candidatura pentru șefia PNL Ilie Bolojan a anunțat astăzi că și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal (PNL), în vederea Congresului Extraordinar ce va avea loc mâine la București ● Veștea acuză eliminarea liberalilor „adevărați” din PNL, înaintea congresului Adrian Veștea, lider liberal, a lansat acuzații vehemente la adresa conducerii PNL, condusă de Ilie Bolojan, afirmând că viitorul congres al partidului va duce la excluderea membrilor onești și la transformarea formațiunii într-un „breloc” al USR ● Pîslaru: Invitația PNL, răspuns la atac ● AUR cere anticipate, PSD cu decizii pe ordinea de zi Petrișor Peiu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, susține că singura soluție democratică pentru ieșirea din criza politică actuală o reprezintă organizarea de alegeri parlamentare anticipate ● PSD își amână decizia privind participarea la guvernare Partidul Social Democrat (PSD) nu a luat încă o decizie finală privind intrarea în viitorul Guvern, liderul formațiunii, Sorin Grindeanu, anunțând că o eventuală hotărâre va fi luată duminică, după consultările interne ● Senatul român, prin vocea senatorului Clement Sava, viceliderul Grupului PACE Întâi România, și-a arătat sprijinul ferm pentru familia Samson, cu ocazia protestului organizat în București ● Ilie Bolojan și-a depus candidatura pentru șefia PNL Ilie Bolojan a anunțat astăzi că și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal (PNL), în vederea Congresului Extraordinar ce va avea loc mâine la București ● Veștea acuză eliminarea liberalilor „adevărați” din PNL, înaintea congresului Adrian Veștea, lider liberal, a lansat acuzații vehemente la adresa conducerii PNL, condusă de Ilie Bolojan, afirmând că viitorul congres al partidului va duce la excluderea membrilor onești și la transformarea formațiunii într-un „breloc” al USR ●
Acasă › Analize › Originea acestor dulciuri crocante nu este chineză, ci japoneză, cu o poveste ce traversează secole și culturi, conform cercetărilor recente
Analize

Originea acestor dulciuri crocante nu este chineză, ci japoneză, cu o poveste ce traversează secole și culturi, conform cercetărilor recente

10 aprilie 2026 3 min citire
Originea acestor dulciuri crocante nu este chineză, ci japoneză, cu o poveste ce traversează secole și culturi, conform cercetărilor recente

Originea acestor dulciuri crocante nu este chineză, ci japoneză, cu o poveste ce traversează secole și culturi, conform cercetărilor recente.

Japonia, leagănul biscuiților cu mesaj

Yasuko Nakamachi, o autoare japoneză, a fost cea care a pornit pe urmele adevăratei origini a acestor fursecuri. Totul a început în 1990, când a deschis un biscuite norocos după o masă la un restaurant chinezesc din New York. Mesajul din interior a stârnit curiozitatea. Ani mai târziu, Nakamachi a descoperit o carte despre istoria dulciurilor japoneze. Acolo, a găsit o tradiție similară: dulciuri de Anul Nou din aluat de orez, cu mesaje scrise, numite „tsujiura gashi”.

Aceste dulciuri proveneau din Kanazawa, în prefectura Ishikawa din Japonia. În plus, a descoperit o ilustrație din perioada Edo (1603-1868), care înfățișa un vânzător pregătind senbei pliate, foarte asemănătoare cu fursecurile norocoase. Astfel, concluzia a fost clară: Japonia producea astfel de dulciuri de sute de ani.

De la casele de geishă la restaurantele din America

În Japonia, aceste dulciuri erau inițial destinate elitei. Acestea conțineau proverbe, replici umoristice sau versuri din cântece populare. Răspândirea lor în SUA rămâne un mister, dar istoricii cred că Japanese Tea Garden din San Francisco a avut un rol cheie. Acolo, brutăria Benkyodo a început producția de biscuiți norocoși.

Al Doilea Război Mondial a schimbat cursul istoriei. Producția fabricilor japoneze din SUA a fost întreruptă. Mulți americani de origine japoneză au fost forțați în lagăre de internare. Fabricile deținute de proprietari chinezi au preluat producția și au popularizat fursecurile norocoase, asociindu-le cu bucătăria chineză.

O industrie în tranziție și renașterea culturală

Producătorii tradiționali de biscuiți norocoși sunt tot mai puțini. Wing Noodles din Montreal, cea mai veche fabrică din Canada, s-a închis în 2025 după opt decenii de activitate. În San Francisco, Golden Gate Fortune Cookie Factory, fondată în 1962, este singura fabrică rămasă. Wonton Food Company din New York este, în prezent, cel mai mare producător din lume.

O excepție notabilă este Oakland Fortune Factory, fondată în 1957. Cumpărată în 2016 de Jiamin Wong, fabrica a fost revitalizată de fiica sa, Alicia, și de soțul acesteia, Alex Issvoran. Aceștia au creat „prăjituri de solidaritate” cu citate de la activiști ai drepturilor civile, în timpul protestelor Black Lives Matter. Parte din încasări au fost donate organizațiilor caritabile. În 2022, au lansat o serie dedicată campaniei Stop Asian Hate.

Bucătarul Kurt Evans, proprietarul restaurantului chinezo-afro-american Black Dragon din Philadelphia, folosește fursecurile norocoase cu zicale din cultura afro-americană. El consideră că acestea sunt o modalitate excelentă de a păstra cultura.

Sursa: Mediafax

Articole similare