Conform Buletin.de: Mașinile vechi și poluante, ținta actualei administrații bucureștene, o luptă începută acum mulți ani
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a relansat intenția limitării și chiar interzicerii circulației autovehiculelor vechi și poluante în București, un plan ce ar urma să fie implementat treptat până în anul 2032. Această inițiativă, considerată de edil o necesitate stringentă în contextul creșterii alarmante a poluării aerului, vizează inițial eliminarea mașinilor cu norme de poluare inferioare (non-euro), urmând ca în anii următori interdicțiile să se extindă și asupra vehiculelor cu normele de poluare Euro 1 până la Euro 5.
Aceeași idee a circulat și în mandatele anterioare, fiind o provocare persistentă pentru primarii generali ai Bucureștiului. Deși s-au înregistrat tentative de reglementare, singura măsură concretă votată de Consiliul General al Municipiului București a fost cea din 2019, sub administrația Gabrielei Firea, o hotărâre care, însă, a fost abrogată la mai puțin de cinci luni de la adoptare.
Planul lui Ciprian Ciucu: eliminare etapizată pentru un aer mai curat
Conform declarațiilor primarului general, Ciprian Ciucu, intenția este ca începând cu anul 2027, pe parcursul a cinci ani, mașinile considerate cele mai poluante și vechi să fie eliminate progresiv din zona centrală a Capitalei. Experții au definit deja zona centrală cea mai afectată de poluare, care nu corespunde neapărat centrului administrativ, ci mai degrabă zonei vechi a orașului, unde se dorește o reducere drastică a traficului auto poluant.
Datele prezentate de Primăria Capitalei subliniază gravitatea situației: aproape 1,3 milioane de mașini vechi și poluante sunt înmatriculate în București și Ilfov. Dintre acestea, peste 460.000 sunt mașini cu normă de poluare non-euro, Euro 1, Euro 2 sau Euro 3. Un procent semnificativ, de peste 835.000 de autovehicule, sunt Euro 4. Împreună, aceste categorii reprezintă aproape jumătate din totalul de peste 2,8 milioane de mașini înregistrate în cele două unități administrative, conform datelor din 2025.
Tentativele anterioare și eșecul proiectului „Oxigen”
Primele măsuri timidă de reglementare a traficului poluant în București au fost înregistrate încă din mandatul primarului Sorin Oprescu. Un Program Integrat de Gestionare a Calității Aerului, votat în 2010, prevedea 43 de măsuri, printre care interzicerea staționării pe prima bandă a marilor bulevarde și creșterea tarifelor de parcare în zona centrală. Până la alegerile din 2016, puține dintre aceste măsuri au fost implementate, singurele aplicate fiind spălarea bulevardelor și accesul pe bază de taxă al vehiculelor de peste 5 tone.
În februarie 2018, administrația Gabriela Firea a lansat în dezbatere un plan de calitate a aerului care includea o taxă de acces în zona centrală, precum și măsuri pentru eliminarea autoturismelor vechi și crearea de zone cu emisii reduse. Ideea a culminat cu proiectul „Oxigen”, aprobat în octombrie 2019. Acesta prevedea introducerea unei viniete electronice pentru mașinile vechi sub Euro 5, cu tarife zilnice între 5 și 15 lei. A fost propusă și o Zonă de Acțiune pentru Calitatea Aerului (ZACA), unde accesul mașinilor non-euro, Euro 1 și Euro 2 urma să fie interzis complet.
Aplicarea vinietei, programată inițial pentru ianuarie 2020, a fost amânată. Cu puțin timp înainte de termenul nou stabilit, primarul Gabriela Firea a anunțat renunțarea la vinietă, invocând rezultatele unei consultări online. Hotărârea privind vinieta a fost abrogată oficial pe 23 martie 2020, iar vignietele deja achiziționate urmau să fie returnate. Înainte de a deveni primar, Nicușor Dan a criticat proiectul „Oxigen”, considerându-l ineficient. Ulterior, în mandatul său, au apărut diverse studii și propuneri, inclusiv un proiect pentru o zonă cu emisii reduse, care însă nu a fost inițiat oficial de primărie.
Sursa: Buletin.de
