Ministerul Afacerilor Interne atrage atenția asupra unei noi forme de înșelăciune digitală, extrem de sofisticate, care utilizează inteligența artificială pentru a manipula emoțional părinții și pentru a obține furând încrederea lor. Tehnologia avansată de clonare vocală permite infractorilor să reproducă vocea copiilor, creând astfel apeluri telefonice aproape imposibil de distins de realitate. Într-o societate în care copiii petrec mult timp online, această dilema devine o amenințare tot mai acută, cu potențialul de a induce panică și de a provoca traume.
Voci artificiale și scenarii plasate pentru șantaj emoțional
Infractorii preiau fragmente foarte scurte din clipuri sau postări ale copiilor de pe rețele sociale precum TikTok, Instagram sau Facebook, și folosesc algoritmi de inteligență artificială pentru a genera voci digitale convingătoare. Aceste clone vocale sunt apoi utilizate pentru a contacta părinții, în scenarii construite cu grijă pentru a induce panică. În astfel de cazuri, părinții primesc apeluri în care li se transmite că fiul sau fiica lor au fost implicați într-un accident, au probleme medicale grave sau sunt reținuți de autorități – toate acestea fiind situații inventate cu scopul de a forța o reacție rapidă și emoțională.
Uneori, apelul este completat de către un „fals adult”, identificat ca medic, polițist sau avocat, având misiunea de a convinge părintele să trimită bani sau informații personale. În marea majoritate a cazurilor, totul se reduce la exploatarea atașamentului și încrederii părinților față de copiii lor, într-o metodă de manipulare extrem de eficientă și periculoasă. Astfel, tehnologia, odată un aliat al comunicării, devine o armă împotriva celor mai vulnerabili dintre noi.
Recomandări pentru a evita capcanele noii criminalități digitale
Autoritățile recomandă o serie de măsuri de precauție care pot limita riscul de a fi victime ale acestor înșelăciuni. În primul rând, părinții sunt sfătuiți să nu reacționeze impulsiv în cazul unui apel suspect. În loc să devină prizonieri ai presiunii resimțite, trebuie să oprească discuția, să închidă telefonul și să verifice autenticitatea situației. Contactarea copilului pe numărul său real sau apelarea altor membri ai familiei sunt pași esențiali pentru confirmarea informației.
Expunerea excesivă a copiilor pe platformele online crește considerabil riscul ca imaginile și vocile lor să fie folosite în scopuri malițioase. Controlul setărilor de confidențialitate și restricționarea accesului la conținutul personal devin măsuri simple, dar eficiente, de protecție. În plus, stabilirea unei parole sau a unui cod de verificare în familie poate deveni o barieră eficace: un copil care răspunde automat la o întrebare cunoscută doar de familie poate face diferența între o situație reală și o tentativă de manipulare.
Dezvoltările tehnologice în domeniul inteligenței artificiale au dat naștere nu doar la beneficiile utilizării în viața cotidiană, ci și la riscuri majore. Clonarea vocală, deepfake-urile audio și manipularea emoțională reprezintă o nouă frontieră a criminalității digitale, la care autoritățile trebuie să răspundă cu măsuri preventive adaptate. Într-un context în care aceste tehnologii avansate devin tot mai accesibile, complexitatea și subtilitatea atacurilor impun o vigilență constantă și o informare actualizată pentru părinți și beneficiar.,
Deși tehnologia oferă soluții rapide și eficiente, ea devine, în același timp, o armă pentru infractori dacă nu este utilizată cu prudență. Perspectivele viitoare arată că, pentru a contracara aceste forme de criminalitate, educația digitală, controalele stricte și mecanisme de verificare suplimentare vor fi elemente cheie în protecția celor mai vulnerabili. Riscul nu mai privește doar aspectele legale, ci și modul în care învațăm să navigăm în această lume digitală, tot mai complicată și mai periculoasă.
