Președintele Emmanuel Macron propune accelerarea implementării unui proiect de lege menită să limiteze accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, un demers parte dintr-o tendință globală de protecție a tinerilor în mediul digital. Planul presupune ca această măsură să fie aplicată înainte de începutul anului școlar următor, în septembrie, pentru a asigura o protecție mai timpurie și mai eficientă a minților vulnerabile ale generației digitale.
### O reacție rapidă pentru protejarea tinerilor
Într-un videoclip diffus de BFMTV, Macron a subliniat gravitatea problemei: „Am cerut guvernului să lanseze procedura accelerată, astfel încât procesul să se desfășoare cât mai repede posibil. Este un mesaj foarte clar: creierele copiilor și adolescenților noștri nu sunt de vânzare. Emoțiile lor nu sunt de vânzare și nu trebuie manipulate, fie de platformele americane, fie de algoritmii chinezi”. Acest discurs reflectă preocuparea leadershipului francez față de influența tot mai accentuată a tehnologiei asupra tinerilor, mai ales în contextul în care platformele sociale au fost acuzate de promovarea dependenței și de manipularea emotională.
Guvernul francez a demarat deja procedura legislativă, iar săptămâna viitoare, proiectul va ajunge pe masa dezbaterilor în Adunarea Națională. Inițiativa, dacă va fi adoptată, va plasa Franța printre țările care intenționează să stopeze accesul copiilor la rețelele sociale până la atingerea unui anumit prag de vârstă, în încercarea de a limita impactul negativ asupra dezvoltării și sănătății mintale a adolescenților.
### Modele internaționale și precedente
La nivel mondial, mai multe țări au început să implementeze măsuri similare pentru a restricționa accesul minorilor pe platforme sociale. Australia a fost prima națiune care a impus interdicții clare, în decembrie anul trecut, fiind, de altfel, și singura până acum care a reușit să deconecteze milioane de conturi ale minorilor. În doar o lună de la intrarea în vigoare a legii, peste 4,7 milioane de conturi au fost dezactivate, semnalând un interes crescut pentru această inițiativă și un răspuns ferm din partea autorităților.
Deciziile din Australia au fost motivate de îngrijorările legate de influența nocivă a rețelelor sociale asupra dezvoltării emoționale și sociale a tinerilor, precum și de creșterea cazurilor de dependență digitală, anxietate și depresie în rândul adolescenților. Acest model a inspirat și alte state europene și nu numai, în contextul unei pandemii globale unde utilizarea acestor platforme a explodat.
### Pericolul dependenței digitale și abordări emergente
Într-o lume în care rețelele sociale devin tot mai omniprezente, preocupările legate de siguranța tinerilor capătă o pondere din ce în ce mai mare. În timp ce unii experți cereau intervenții stricte, alții avertizează că restricțiile ar putea avea efecte secundare, precum izolarea socială sau lipsa abilităților digitale necesare pentru integrarea în societate. În acest context, legislația devine un echilibru delicat între protecție și educație.
Proiectul de lege din Franța, dacă va fi adoptat, ar putea marca un punct de cotitură în modul în care societățile abordează accesul minorilor la mediul online. În același timp, eforturile internaționale sugerează că această problemă nu poate fi soluționată decât printr-un efort concertat, care să includă atât măsuri legislative, cât și campanii de conștientizare și educație digitală.
În timp ce Franța își dorește ca această lege să fie funcțională înainte de startul anului școlar, alți actori globali continuă să monitorizeze evoluția acestei tendințe, având în vedere impactul pe termen lung asupra sănătății mintale a tinerilor și capacitatea societăților de a găsi un echilibru între libertatea digitală și protecția vulnerableților.
