Conform Stiripesurse.ro: Fostul șef al Statului Major General al Armatei, generalul (r) Ștefan Dănilă, și-a exprimat dezaprobarea față de inițiativa României de a oferi sprijin financiar pentru menținerea trupelor americane pe teritoriul țării.
Critici privind finanțarea prezenței militare SUA
Generalul Dănilă a declarat pentru STIRIPESURSE.RO că, dacă solicitarea de a contribui financiar pentru prezența trupelor americane a venit din partea Statelor Unite, atunci este normal ca aceasta să fie luată în discuție și aprobată. Însă, dacă această ofertă reprezintă o inițiativă proprie a României, generalul nu îi găsește o justificare.
„Pot să vă spun doar atât că nu mi se pare corect. Deci, în primul rând, eu nu aș fi făcut niciun fel de recomandare pentru o astfel de ofertă, iar, pe de altă parte, faptul că informația a fost făcută publică este o eroare de strategie de comunicare. Asta-i părerea mea. Nu înseamnă că este și adevărat. Acolo sunt oameni care au responsabilitatea funcțiilor lor și au luat decizia în cunoștință de cauză. Eu unul nu aș fi făcut asta”, a afirmat generalul Dănilă.
Acesta a subliniat importanța clarificării originii propunerii: „Problema este în felul următor. Ne-au cerut americanii lucrul acesta, adică au spus că este necesar pentru că ei sunt aici, pentru că ne oferă asigurarea securității noastre și așa mai departe? Au pus problema că forțele lor au cheltuieli și este nevoie să suportăm și noi? Dacă este așa, atunci situația este alta. Deci, dacă a venit solicitarea din partea Statelor Unite ca să suportăm o parte din cheltuieli, atunci este normal să se discute și să se aprobe această solicitare. Dacă este inițiativa noastră, fără să existe solicitarea, atunci eu nu îi găsesc justificarea.”
Preocupări legate de contractele de achiziții militare
Generalul Dănilă și-a exprimat, de asemenea, rețineri cu privire la eficiența contractelor semnate în cadrul programului SAFE, în perioada Guvernului Bolojan. El consideră că banii ar fi putut fi utilizați într-un mod mai avantajos pentru România.
„Eu, unul, nu sunt prea optimist, dar văd că sunt reacții foarte dure din partea domnului Jurcă, din partea altora. Eu nu sunt nici membru PSD, nu am nicio legătură cu PSD-ul, nu vreau să am nicio chestie politică, dar am eu reținerile mele privind eficiența în care au fost gândite contractele și programele”, a punctat el.
Lipsa accesului la tehnologie avansată
Potrivit generalului, nu există semnale că România ar beneficia de transfer de tehnologie avansată în urma acestor contracte. El a menționat că partea de compensare (offset) a fost, în multe cazuri, neglijată sau considerată neimportantă.
„Pot să mă refer la toate (programele), pentru că nu știu când, cum s-au discutat, dar în principiu ce s-a comunicat este că experții din MApN au spus ce se poate lua din programul de înzestrare, ce se poate achiziționa din Europa, că acele programe vor fi parte a SAFE și s-a lucrat în felul acesta. Nu știu dacă a fost gândită și partea efectivă de compensare, adică de ofset. Din câte am văzut, s-a trecut peste, au spus că nu e timp sau nu e cazul pentru așa ceva. Noi nu avem niciun fel de semnal că am primi sau am avea acces la o tehnologie înaltă, în urma acestor contracte”, a explicat generalul.
Transferul armelor de asalt, pus sub semnul întrebării
De asemenea, generalul Dănilă a ridicat întrebări legate de cedarea armelor de asalt de la Ministerul Apărării Naționale către Ministerul de Interne, considerând că aceste resurse ar trebui să rămână în subordinea Armatei.
„Despre arma de asalt nu știu decât că arma de asalt a fost cedată de MApN către Ministerul de Interne, ceea ce efectiv n-am înțeles. Adică cele mai multe arme ar fi trebuit să fie la MApN și ar fi trebuit să fie un program al Ministerului Apărării. A fost decizia luată la nivel politic sau nu știu cine a decis asta. Și totuși, când vorbim de forțe armate și vorbim de armament letal, nu ar trebui să fie la Ministerul Apărării?”, a întrebat retoric.
El a adăugat că îndoielile provin din lipsa unei proceduri de selecție riguroase și a negocierii unor compensații sau a accesului la tehnologie de vârf. „Îndoiala vine doar din faptul că nu a fost niciun fel de procedură de selecție decât în birou și posibil ca cei care au selectat să fi urmărit caracteristicile tehnice, să fi avut ceva în vedere. Faptul că nu s-a negociat niciun fel de ofset, că acele contracte nu au o componentă de angajament specifică a unui acord Guvern la Guvern măcar, în care să obținem niște garanții de securitate extinse sau mărite din partea statului cu care facem contractul, sau să obținem accesul la o tehnologie, nu neapărat militară, dar o tehnologie de vârf utilizabilă în economia românească. Să avem ceva, un câștig efectiv, economic. Am eu o reținere privind corectitudinea sau poate nu neapărat corectitudinea, poate că au fost cu bună intenție făcute acele contracte, dar eu cred că s-ar fi putut face mai bine”, a subliniat el.
Fostul șef al Statului Major General a sugerat că denunțarea sau renegocierea contractelor existente ar putea aduce prejudicii mari, iar soluția ar fi monitorizarea eficientă a derulării lor.
Sursa: Stiripesurse.ro



