Conform Gândul: Fostul șef-adjunct al Parchetelor Militare, generalul (rtr) Ioan Dan, a oferit precizări referitoare la implicarea, presupusă, a directorului SPP, Lucian Pahonțu, în represiunea de la Baricada de la Inter, din 21 decembrie 1989. Aceste declarații vin în contextul dezvăluirilor făcute de Recorder, care sugerează că Pahonțu, pe atunci comandant de pluton, ar fi participat la evenimentele soldate cu moartea a 49 de persoane. Generalul Ioan Dan, procurorul care a coordonat la începutul anilor ’90 Dosarul Revoluției Române, afirmă că nu își amintește de numele lui Pahonțu în investigațiile de atunci.
Ioan Dan, despre cazul Pahonțu și Revoluție
Generalul (rtr) Ioan Dan, care a coordonat la începutul anilor ’90 Dosarul Revoluției Române, a declarat pentru stiripesurse.ro că, din câte își amintește, trupele de Securitate au primit ordin să tragă în populație după fuga lui Nicolae Ceaușescu, pe 22 decembrie 1989. Totuși, ipoteza sa se referă strict la Comandamentul Trupelor de Securitate și nu la întregul Departament al Securității Statului (DSS).
„Nu mai rețin (n.r. – dacă a găsit în Dosarul Revoluției că generalul Pahonțu a participat la represiunea din 21 decembrie 1989), pentru că nu m-am ocupat personal cu problemele de acolo. De ceea ce s-a întâmplat la București s-a ocupat altcineva, pentru că eu am fost trimis la Timișoara. Acolo am definitivat dosarul și au rămas condamnați definitiv cei trimiși (n.r. – în judecată de la Timișoara)”, a explicat generalul Dan.
Acesta a subliniat că, în opinia sa, la Timișoara, nici trupele de Securitate, nici cele ale Ministerului Apărării Naționale nu au tras în oameni, deși au primit ordin. „În oameni au tras specialiștii, lunetiștii. Pentru că, la Timișoara, din cei 71 de morți, niciunul n-a avut mai mult de un glonț”, a susținut fostul șef-adjunct al Parchetelor Militare, referindu-se la evenimentele de dinainte de 22 decembrie.
Generalul Dan a confirmat că a discutat cu fostul șef al Comandamentului Trupelor de Securitate, generalul Grigorie Ghiță, despre evenimentele de la Otopeni. „Am discutat despre ce s-a întâmplat la Otopeni. Bineînțeles, a fost condamnat și el, pentru că a permis ca subunitatea de securitate care a fost trimisă la Otopeni – i s-a luat comandantul și a fost pus comandant al trupelor USLA, care i-a băgat pe copiii ăia la moarte, pentru că nu s-au supus somațiilor”, a afirmat Ioan Dan.
CNSAS a primit noi documente
Pe de altă parte, reporterii de la cotidianul.ro au contactat reprezentanții Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Vicepreședintele CNSAS, Mădălin Hodor, a declarat că instituția a primit noi documente de la Ministerul de Interne, Apărare și SRI, în urma investigațiilor Recorder și Snoop.
„Repet, nu vreau să creez așteptări foarte mari, e puțin probabil ca un ofițer de la Trupele de Securitate, în poziția domnului Pahonțu, să fi făcut ceea ce se numește «acte de poliție politică», pentru că ei nu se ocupau cu așa ceva”, a precizat Mădălin Hodor.
În situația în care nu vor fi identificate probe care să demonstreze că Lucian Pahonțu a făcut poliție politică, CNSAS va elibera o adeverință de necolaborare sau de neapartenență. Totuși, în această adeverință va fi specificată cariera sa în Trupele de Securitate.
„Dar, și în acea adeverință, se precizează că nu am identificat dovezi că a făcut poliție politică, dar se descrie cariera. Deci faptul că a fost în Trupele de Securitate va fi specificat, dar asta nu înseamnă că a și făcut poliție politică”, a explicat Hodor.
Acesta a adăugat că este „puțin probabil ca ofițerii de la Trupele de Securitate să urmărească persoane, să facă note informative și așa mai departe. Nu spun că e exclus, dar e o șansă mai mică decât dacă ar fi activat direct în cadrul Departamentului Securității Statului”. Ulterior, CNSAS va formula un punct de vedere oficial pe baza documentelor primite.
Sursa: Gândul
