Conform Stiripesurse.ro: Fostul ministru de Finanțe, ADRIAN CÂCIU, a declarat că analista agenției de rating FITCH, despre care s-a vehiculat că ar fi afirmat că ratingul de țară al României este pus în pericol de instabilitatea politică, ar fi încălcat codul deontologic al instituției. CÂCIU susține că riscul real pentru ratingul suveran nu provine din sfera politică, ci din sustenabilitatea gradului de acoperire a plăților aferente datoriei publice.
Riscul real pentru rating, nu instabilitatea politică
ADRIAN CÂCIU subliniază că instabilitatea politică poate influența doar perspectiva unui rating, nu ratingul în sine. Aceasta ar putea fi, cel mult, un motiv pentru menținerea unei perspective negative. Totuși, afirmă el, analiștii agențiilor de rating nu au voie să emită opinii personale publice despre riscurile de rating ale unei țări sau companii. Astfel de declarații pot genera imediat creșteri ale costurilor de finanțare, adică ale dobânzilor.
Fostul ministru a adăugat că, dacă afirmația analistei FITCH este reală, aceasta ar putea fi sancționată de agenție sau ar putea fi un caz de manipulare mediatică. Potrivit declarațiilor, FITCH ar trebui să emită o dezmințire în cazul în care articolul din BLOOMBERG a fost bazat pe informații inventate.
Eșecul politicii fiscal-bugetare, cauza problemelor
ADRIAN CÂCIU a explicat că riscul asupra ratingului de țară este dat de capacitatea statului de a-și onora obligațiile financiare. Agențiile de rating analizează, în principal, gradul de acoperire a datoriei publice. El a atras atenția asupra scăderii abrupte a gradului de acoperire a datoriei pe termen scurt, ajungând la 91%, și, de asemenea, a datoriei pe termen lung. Cifrele provin dintr-un comunicat al BNR, referitor la balanța de plăți pentru luna iulie 2026, care indică o rată a serviciului datoriei externe pe termen lung de 15,7% și o acoperire a importurilor de bunuri și servicii de 5,7 luni.
Aceste date sunt interpretate de CÂCIU ca fiind rezultatul unui eșec al politicii fiscal-bugetare a guvernului condus de NICOLAE BOLDOJAN. El acuză o necunoaștere a managementului datoriei publice și a rezervelor de trezorerie, prin faptul că BOLDOJAN ar fi cheltuit în exces rezervele valutare pentru a evita finanțarea din împrumuturi. Astfel, ar fi fost pus în pericol serviciul de plată a datoriei pe termen scurt.
CÂCIU a detaliat că această abordare a crescut costurile de finanțare, deoarece dobânzile la împrumuturile noi au ajuns la 7,4%, în timp ce rezervele utilizate aveau un cost al stocului de 3,2%. Aceasta înseamnă că BOLDOJAN a folosit bani ieftini din bufferul de trezorerie, ajungând să împrumute la o dobândă dublă și punând în pericol solvabilitatea datoriei pe termen scurt, estimată la aproximativ 10 miliarde de euro.
Fostul ministru consideră că BOLDOJAN a risipit iresponsabil acest buffer și a afectat solvabilitatea datoriei pe termen lung prin refuzul de a accesa piețele externe în perioada aprilie-septembrie. Această amânare ar genera costuri suplimentare de finanțare, deoarece dobânzile la obligațiuni au crescut cu aproximativ 10%.
Acuzări de incompetență și risipă
ADRIAN CÂCIU a afirmat că discuțiile despre retrogradarea la „junk” sunt mai prezente acum decât în ultimii 16 ani, considerând acest aspect o dovadă a incompetenței conducerii. El susține că rezervele României au fost risipite, crescând riscul de credit pe termen scurt și generând costuri suplimentare cu dobânzile.
CÂCIU a prezentat date conform cărora, deși deficitul bugetar ar fi fost redus cu 48 de miliarde de lei, datoria publică a crescut cu 159 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2026. Acest lucru a generat o plată suplimentară pentru dobânzi de peste 8 miliarde de lei, la care se adaugă alte 4 miliarde de lei nebugetate inițial. El a criticat dur performanța financiară, afirmând că un cost suplimentar de 12 miliarde de lei și o creștere a datoriei cu 159 de miliarde de lei pentru a reduce deficitul cu 48 de miliarde de lei este o „noapte a minții”.
În plus, CÂCIU a subliniat lipsa unui plan de măsuri pentru acoperirea serviciului datoriei publice, care să asigure revenirea rezervelor la parametri adecvați.
Sursa: Stiripesurse.ro


