ULTIMA ORĂ
Premierul Nicușor Dan a participat joi seară la o întâlnire trilatelară importantă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Întâlnire la Chișinău: Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski discută securitatea regională și proiecte comune Președintele României, Nicușor Dan, s-a aflat joi la Chișinău, unde a purtat discuții cu omologul său moldovean, Maia Sandu, și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Solidaritate trilaterală pentru stabilitate regională Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat importanța relației bilaterale și trilaterale cu Republica Moldova și Ucraina, accentuând legăturile istorice, culturale și lingvistice ce unesc România și Republica Moldova Întâlnire tripartită la Chișinău Președintele României, Nicușor Dan, se va întâlni astăzi, la Chișinău, cu omologul său din Republica Moldova, MAIA SANDU, și cu Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski UDMR, poziție fermă privind formarea noului Guvern: Colaborarea cu AUR, exclusă Tanczos Barna, vicepremier interimar al României, a declarat că țara are nevoie de un Guvern cu puteri depline, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este dispusă să participe la formarea unui nou Executiv, însă exclude categoric orice colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Zelenski LA CHIȘINĂU PENTRU ANIVERSAREA INDEPENDENȚEI MOLDOVEI Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski, a ajuns joi la Chișinău Premierul Nicușor Dan a participat joi seară la o întâlnire trilatelară importantă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Întâlnire la Chișinău: Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski discută securitatea regională și proiecte comune Președintele României, Nicușor Dan, s-a aflat joi la Chișinău, unde a purtat discuții cu omologul său moldovean, Maia Sandu, și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Solidaritate trilaterală pentru stabilitate regională Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat importanța relației bilaterale și trilaterale cu Republica Moldova și Ucraina, accentuând legăturile istorice, culturale și lingvistice ce unesc România și Republica Moldova Întâlnire tripartită la Chișinău Președintele României, Nicușor Dan, se va întâlni astăzi, la Chișinău, cu omologul său din Republica Moldova, MAIA SANDU, și cu Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski UDMR, poziție fermă privind formarea noului Guvern: Colaborarea cu AUR, exclusă Tanczos Barna, vicepremier interimar al României, a declarat că țara are nevoie de un Guvern cu puteri depline, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este dispusă să participe la formarea unui nou Executiv, însă exclude categoric orice colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Zelenski LA CHIȘINĂU PENTRU ANIVERSAREA INDEPENDENȚEI MOLDOVEI Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski, a ajuns joi la Chișinău
AcasăPolitică internă › Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a dezvăluit noi informații despre perioada în care a condus ministerul, concentrându-se pe arhiva SIPA (Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție)
Politică internă

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a dezvăluit noi informații despre perioada în care a condus ministerul, concentrându-se pe arhiva SIPA (Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție)

Conform Stiripesurse.ro: Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a dezvăluit noi informații despre perioada în care a condus ministerul, concentrându-se pe arhiva SIPA (Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție). Potrivit acestuia, la scurt timp după preluarea mandatului, a primit un avertisment din partea fostei sale colege de la Curtea Constituțională, Maia Teodoroiu.

„Aveți o bombă cu ceas în minister. Aveți grijă să nu vă explodeze în față. Se numește SIPA”, i-ar fi transmis aceasta, conform unei postări pe Facebook a lui Tudorel Toader.

Acest avertisment l-a determinat pe Toader să demareze, în limitele legii, procedurile pentru desecretizarea arhivei SIPA. Fostul ministru susține că în jurul acestei arhive s-au acumulat „ani de suspiciuni, zvonuri, acuzații și tăceri”, existând chiar suspectări că un fost ministru ar fi sustras sau copiat documente.

## Proiectul de desecretizare a arhivei SIPA

Tudorel Toader a inițiat demersurile pentru desecretizarea arhivei printr-o hotărâre de guvern, cu proceduri clare și un colectiv desemnat oficial. Accesul la arhivă urma să fie strict reglementat, iar persoanele implicate urmau să dețină certificate ORNISS.

Au fost stabilite criterii precise pentru documentele care puteau fi desecretizate de ministru și cele care trebuiau predate instituțiilor competente. Intenția era ca documentele de interes public să devină cunoscute, iar cele ce țineau de alte competențe să fie redirecționate. De asemenea, suspiciunile legate de gestionarea arhivei în anii anteriori urmau să fie lămurite.

Primele obstacole au apărut rapid, atât la nivel instituțional, cât și public. Tudorel Toader menționează că solicitarea sa ca magistrații să desemneze un reprezentant în comisia de lucru a fost refuzată de către Consiliul Superior al Magistraturii, fără explicații convingătoare.

## Controverse și acțiuni în instanță

O asociație a magistraților a reacționat vehement împotriva desecretizării, inclusiv printr-o acțiune în contencios administrativ având ca scop anularea hotărârii de guvern. Fostul ministru critică faptul că aceeași comunitate profesională invoca nevoia de adevăr și transparență în spațiul public, dar se opunea concret procedurilor care ar fi permis accesul reglementat la arhivă.

Toader susține că aceleași argumente au fost reluate într-o scrisoare comună adresată premierului, prin care se cerea retragerea hotărârii de guvern și publicarea tuturor documentelor referitoare la arhiva SIPA. În această scrisoare se vorbea despre „metode securistice”, lipsă de transparență și riscul ca arhiva să fie folosită ca instrument de presiune.

## Blocaje și consecințe

Fostul ministru al Justiției a respins ideea că desecretizarea ar fi condus automat la șantaj, considerând că secretizarea perpetuă alimentează acest risc. Partea inversă a logicii, a argumentat Toader, ar fi că tocmai clarificarea situației ar alunga suspiciunile.

În cele din urmă, instanța a respins acțiunea împotriva hotărârii de guvern, care a rămas în vigoare. Comisia a fost constituită și a început activitatea, iar Tudorel Toader a intrat, alături de membrii comisiei, în spațiile unde se afla arhiva.

La deschiderea arhivei, primul lucru constatat a fost un teanc de cărți de muncă ale foștilor angajați din penitenciar, documente care nu puteau fi folosite pentru dovedirea vechimii. Lista vizitatorilor arhivei SIPA a fost publicată pe site-ul Ministerului Justiției, sub titlul „Arhiva SIPA, o pată pe obrazul justiției române”, însă informația a dispărut ulterior de pe site, rămânând însă consemnată în presă.

Tudorel Toader afirmă că, deși demersul a fost început, „bomba” SIPA a rămas activă, deoarece procedurile nu au fost continuate după plecarea sa de la Ministerul Justiției. Comisia nu și-a dus misiunea la capăt, iar arhiva a revenit, încet, în zona gri din care încercase să o scoată. Problema arhivei SIPA a fost, în opinia sa, una de voință politică și curaj instituțional, deoarece deschiderea ei ar fi putut produce efecte imposibil de controlat. Frica de adevăr ar fi blocat clarificarea completă a situației, întrucât adevărul, odată deschis, nu mai poate fi controlat.

Sursa: Stiripesurse.ro